„Sunt cinci loturi între Sibiu și Pitești. Patru dintre ele sunt atribuite. La lotul 2, săptămâna viitoare va fi semnat contractul. A fost desemnat câștigătorul”, a anunțat Grindeanu.
Acesta a adăugat că mai trebuie atribuit contractul pentru lotul 3. În acest caz, termenul pentru depunerea ofertelor – din partea celor șase care au rămas din cei 15 inițial – era luni, 7 februarie.
Șeful Transporturilor a atras atenția că procedura pentru lotul 3 riscă însă să fie întârziată din cauza unei contestații. De altfel, la momentul publicării acestui articol, licitația pentru secțiunea 3 Cornetu – Tigveni apare ca fiind suspendată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
La finele anului trecut, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a desemnat câștigătoare oferta asocierii Mapa – Cengiz în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția secțiunii 2 Boița – Cornetu din cel mai important proiect rutier al României.
Oferta financiară a constructorilor din Turcia pentru realizarea tronsonului de 31 de kilometri din A1 se ridică la 4,25 miliarde de lei.
Termenul de finalizare prevăzut este de 18 luni proiectare și 50 de luni execuție.
Această secțiune conține ca principale lucrări:
- 49 de poduri și viaducte
- 7 tuneluri cu lungimi cuprinse între 250 m și 1590 m
- Ecoduct în zona localității Lazaret
CITEȘTE ȘI Autostrada Sibiu – Pitești: Turcii care vor să facă secțiunea 2 au lucrat la Centura Sofiei și la peste 140 de tuneluri
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
