Durata pentru realizarea Studiilor de Fezabilitate pentru cele 4 loturi și valoarea estimată:
Lotul 1: Filiași-Drobeta Turnu Severin (70 km), 18 luni – 28,19 milioane de lei
Lotul 2: Drobeta Turnu Severin – Domașnea (65 km), 26 de luni – 47,79 de milioane de lei
Lotul 3: Domașnea-Caransebeș (45 km), 22 de luni – 25,38 de milioane de lei
Lotul 4: Caransebeș-Lugoj (50 km), 18 luni – 18,79 de milioane de lei
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 15 iunie 2022, anunța la începutul săptămânii ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu.
„Sunt termene realiste care permit ulterior construcția acestui drum de mare viteză într-o perioadă de timp decentă”, a explicat Grindeanu.
La finele lunii martie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anulat licitația pentru studiul de fezabilitate necesar construirii drumului de mare viteză Craiova – Lugoj, parte a „Autostrăzii Sudului”. Traseul noului drum se suprapunea pe secțiunea Craiova – Filiași cu cel al drumului expres Craiova – Târgu-Jiu, proiect contractat anul trecut.
De altfel, pe secțiunea Craiova – Filiași urmează să fie construită autostradă. Conform datelor oficiale cu privire la noul drum dintre Craiova și Târgu Jiu, “în data de 21 ianuarie 2022 a fost avizată în CTE CNAIR AMC2, varianta de traseu ce va fi studiată în cadrul studiului de fezabilitate. S-a avizat profilul tip al drumului: între Craiova și Filiași profil de autostradă, iar între Filiași și Târgu Jiu drum expres. Traseul se va desfășura pe Valea Jiului”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
