Un certificat de la Comisariatul general belgian pentru refugiaţi şi Apatrizi, din 15 aprilie şi consultat de AFP, îi acordă fostului preşedinte (2007-2017) statutul de refugiat „în sensul Convenţiei de la Geneva (… ) şi al protocolului adiţional al acesteia”.
„Este o uşurare. Când îţi oferă această protecţie, asta arată că eşti persecutat”, a declarat pentru AFP la telefon Rafael Correa, confirmând informaţie a agenţiei spaniole EFE.
Afirmând că face subiectul „persecuţiei politice” şi judiciare în Ecuador, fostul preşedinte a solicitat azil la sfârşitul anului 2018 în Belgia, ţara de origine a soţiei sale, unde locuieşte de la sfârşitul mandatului, în 2017.
La rândul său, preşedintele Curţii Naţionale de Justiţie din Ecuador, Ivan Saquicela, a anunţat vineri că a semnat cu o zi înainte „ordinul de iniţiere a procesului de extrădare, aşa cum corespunde legii, a lui Rafael Vicente Correa”, după ce o condamnare în contumacie pronunţată în 2020.
Următorul pas este „ca la nivel diplomatic să se ia măsurile necesare şi indispensabile pentru ca extrădarea să aibă loc” din Belgia, a explicat el într-un interviu acordat postului de televiziune Teleamazonas.
Fostul şef al statului a fost condamnat în absenţă în septembrie 2020 la opt ani de închisoare pentru corupţie. Justiţia a considerat că Rafael Correa şi câţiva dintre foştii săi colaboratori au primit mită în schimbul unor contracte cu diverse firme.
Sursa foto: Wikipedia
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
