Biserica Ortodoxă Română este reprezentată în Austria printr-un vicariat. Parohiile sunt, din punct de vedere al dreptului civil austriac, filiale ale Comunității Ortodoxe Române constituită în jurul parohiei „La Sfânta Înviere“ și „Sf. Apostol Andrei“ din Viena. Aceasta a fost recunoscută în 1967 ca și Corporație de drept public.
Vicariatul face parte din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului. Vicar eparhial este, începând din 1998, Părintele Nicolae Dura, actualul paroh.
Ierarhi: Mitropolitul Serafim (Joantă) al Germaniei, Europei Centrale și de Nord – Înaltpreasfinția Sa este și Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; Episcopul-vicar Sofian Brașoveanul al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.
Sediu eparhial: Fürther Strasse 166-168, Nürnberg.
Parohii: 25 de parohii în total pe teritoriul Austriei. Harta interactivă, accesați link-ul de mai jos mai jos:
https://www.google.com/maps/d/embed?mid=1H3AfQYf2K7Gr6_VNibrXXwF9Syg
Cronologie
În Austria se găsește cea mai veche comunitate ortodoxă românească din Europa Centrală: datează din secolul al XVIII-lea.
1776: Împărăteasa Maria Tereza a dat comunităţii greco-valahe, strânsă în jurul paraclisului Sf. Gheorghe din Steirhof, un privilegiu religios, privilegiu confirmat în 1782 de Împăratul Iosif al II-lea. Paraclisul era deschis pentru toţi credincioşii ortodocşi, indiferent de naţiune şi limbă.
1788: Mai mulţi greci şi multe familii bogate de români – supuşi austrieci – s-au despărţit de ceilalţi greci şi au întemeiat biserica de pe Fleischmarakt, zidită în 1790.
1892: Un român bănăţean, cu inimă şi suflet mare, Alexandru Lupu, fost colonel, apoi general în armata imperială, și care trăia ca pensionar la Viena, a inițiat organizarea unei „Colonii Române” la Viena.
1902: A fost înființat Clubul Român la Viena, creat pe baza une comunități bisericești existente deja din secolul trecut.
1906: Românii au închiriat o locuinţă, în Palatul Dietrichstein – 1, Löwelstrasse 8 – unde s-a amenajat o capelă, care se foloseşte şi astăzi.
1967: Parohia Ortodoxă Română „La Sfânta Înviere” din Viena a fost recunoscută drept Corporație de drept public prin legea privind Ortodoxia (Orthodoxengesetz), celelalte parohii românești fiind recunoscute pe plan juridic ca filiale ale acestei prime comunități.
1993: A fost înființată Mitropolia Germaniei și Europei Centrale, strămoașa Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord.
1998: Printr-o rezoluţie a Adunării eparhiale, Biserica Ortodoxă Română din Austria s-a organizat ca Vicariat al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Germania, Austria şi Luxemburg, iar Păritnele Nicolae Dura a fost ales vicar.
2008: În cadrul Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord a fost înființată, ca eparhie sufragană, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.
2009: Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Austria. Preafericirea Sa a sfințit bisericile „La Sfânta Înviere” din Viena și „Sfinții Arhangheli” din Salzburg. Vizita a constituit și un prilej de reînnoire a bunelor relații cu Biserica Romano-Catolică din Austria.
2017-2020: A crescut masiv numărul de cetățeni români în Austria, de la aproximativ 80.000 la 125.000, exceptând pe cei care au obținut cetățenia țării-gazde și care nu mai sunt incluși în statistici.
material realizat de basilica.ro
The post Biserica Ortodoxă Română în Austria: iată harta interactivă a tuturor parohiilor appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
