Deși somată chiar de mine editorul, Direcția Fiscală a primăriei Timișoara a publicat datele persoanle a peste 6000 de timișoreni datori la stat, au publicat o listă a rușinii crezând că norma fiscală s-ar extinde și la publicații online ca și când ar prevala peste dreptul UE. Deși legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 și regulamentul REGULAMENTUL (UE) 2016/679 dispun obligația de a nu publica și eventual de a șterge aceste date cu caracter personal, Primăria Timișoara respectiv Directia Fiscala a Municipiului Timisoara, cu Tel. 0256-408100, Fax 0256-408191, www.dfmt.ro au nesocotit această normă
Iată ce spune legea
Articolul 17
UE Regulamentul general privind protecția datelor
“Dreptul la ștergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”)”
=> motiv: 65, 66
=> administrative fine: Art. 83 (5) lit b
(1) Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:
=> Articolul: 12, 15, 19
(a) datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;
(b) persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrarea;
(c) persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);
(d) datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;
=> Articolul: 18
(e) datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;
(f) datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).
iată proba https://www.dfmt.ro/uploads/files/dir_fiscala/afisari%202021/ANUNTURI%20PF/291%2005%2011%202021.pdf
Prinși asupra faptului mint cu nerușinare emițând acte în fals cu mențiuni nereale, iată și proba falsului material în înscrisuri oficiale, emis de primărie prin care încearcă să mă convingă că datele timișorenilor nu ar fi expuse (desi în cazul meu nici măcar nu este menționat domiciliul real ci fostul domiciliu) .
DNA tace deși abuzul în serviciu este evident
Potrivit art. 297 Cod Penal
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
fapta de a publica și refuzul funcționarilor de a radia datele cu caracter personal a peste 6000 de timișoreni reprezintă în drept infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată. Astfel, prin prezentul articol DNA este încunoștințat direct, proba din linkul de mai jos este imbatabilă. Simplul fapt că și Google oferă link scraped nu este o scuză, deoarece apariția linkului de legătură din Google este o consecință previzibilă și evidentă pe care infractorul a avut-o în vedere la producerea rezultatului infracțiunii.
https://www.dfmt.ro/uploads/files/dir_fiscala/afisari%202021/ANUNTURI%20PF/291%2005%2011%202021.pdf
Marius Leontiuc – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
