În 2021, numărului bancherilor care câştigă peste un milion de euro (1,08 milioane de dolari) pe an în Uniunea Europeană a ajuns la 1.957, de la 1.383 în 2020, o creştere de 41,5%, ajungând la cel mai ridicat de când EBA a început colectarea datelor, în 2010.
Peste 70% din creştere este atribuită bancherilor din Italia, Franţa şi Spania, iar impactul inflaţiei a contribuit de asemenea la majorarea câştigurilor, se arată în raport.
Înaintea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, multe bănci care foloseau Londra ca bază pentru clienţii din blocul comunitar au fost nevoiţi să-şi deschidă noi unităţi în state membre UE, cum ar fi Germania, Franţa şi Irlanda, sau să-şi extindă activităţile existente, pentru a evita întreruperea serviciilor furnizate clienţilor.
„Această creştere este legată de performanţa bună generală a instituţiilor, în special pe segmentul tranzacţionării, investiţilor bancare şi vânzărilor, a continuării relocării angajaţilor din Regatul Unit în blocul comunitar şi a majorării generale a salariilor”, a precizat EBA.
Banca Centrală Europeană (BCE) face presiuni asupra acestor noi unităţi pentru a avea suficient personal.
Cei mai mulţi bancheri de top sunt în Germania (589), Franţa (371) şi Italia (351).
Cei mai mulţi bancheri cu salarii ridicate – 1.516 – au primit remuneraţia în cadrul pachetului total de salarizare situat între un milion şi două milioane de euro, cel mai ridicat pachet de salarizare fiind între între 14 şi 15 milioane de euro, a indicat EBA.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
