
- Monedele digitale planificate de marile bănci centrale vor deveni probabil mijloc legal de plată în jurisdicțiile lor, transmite Bloomberg.
- Acest rezultat este dorit în zona euro, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene.
- Declarația a fost făcută în cadrul unui grup de discuții desfășurat marți, la Helsinki.
Guvernatoarea băncii centrale din Rusia, Elvira Nabiullina, a fost de acord. Ea a subliniat importanța „conversiei fără probleme între formele de bani”, numind-o „crucială pentru încrederea societății în acești bani”.
Asigurarea recunoașterii legale a criptomonedelor ca formă de plată ar putea oferi noi forme de bani, față de alte tipuri de plăți electronice. De asemenea, ar putea contribui la înlăturarea temerilor că acestea vor fi evitate dacă consumatorii rămân la metodele de plată existente, cum ar fi cardurile de credit și aplicațiile.
„Ar fi destul de ciudat să nu avem statut de curs legal pentru un instrument suplimentar emis de o bancă centrală”, a spus Fabio Panetta.
Banca Centrală Europeană va examina această chestiune în următorii doi ani, a spus el, deși a avertizat că obținerea acestui statut „nu ar trebuie să fie considerată garantată”.
În China, care va fi probabil prima țară care va lansa propria monedă digitală, planurile pentru yuanul digital preved ca acesta să fie conceput din start ca mijloc legal de plată.
The post Când vom avea EURO digital? Anunțul Băncii Centrale Europene appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.


