Sunt multe lucruri pe care nu le știm despre lumile extraterestre din afara Sistemului Solar.
Sunt mici, slabe și îndepărtate, ceea ce înseamnă că nu avem multe informații detaliate despre materialele din care sunt făcute. Acest lucru este valabil mai ales pentru exoplanetele stâncoase, cum ar fi Pământul, Venus și Marte, ale căror suprafețe nu le putem vedea în prezent, scrie Science Alert.
Există, totuși, o modalitate prin care putem privi în măruntaiele lumilor stâncoase – și aceasta sugerează că unele dintre mineralele din care sunt făcute lumile extraterestre nu seamănă cu niciunul dintre mineralele din Sistemul Solar.
Aceste minerale sunt atât de străine, de fapt, încât oamenii de știință au fost nevoiți să inventeze noi termeni pentru a le clasifica.
Lumile extraterestre au fost studiate începând cu stelele în care acestea au căzut
Metoda de lucru este analiza atmosferelor stelelor pitice albe, care pot deveni „poluate” cu minerale de pe planete și asteroizi care au căzut în stele. Studiul acestor exoplanete distruse se numește necroplanetologie.
„Piticele albe poluate dezvăluie o varietate planetară mai mare în vecinătatea noastră solară decât se apreciază în prezent, cu acumulări planetare și căi de diferențiere diferite, care nu au un omolog direct în Sistemul nostru Solar”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
„Acestea necesită noi scheme de clasificare a rocilor”.
Ce indicii dau stelele despre aceste planete
Piticele albe sunt ceea ce se întâmplă cu o stea precum Soarele când ajunge la sfârșitul duratei de viață a secvenței sale principale, determinând nucleul său să colapseze într-un obiect ultradens care emite puternic căldură reziduală. Între timp, stratul său exterior se extinde în sistemul său solar ca o mare bulă de gaze fierbinți.
În mod uimitor, exoplanetele pot supraviețui acestui proces – dar orbitele lor se pot schimba, devenind instabile, ducând la întreruperea mareelor (atunci când câmpul gravitațional al stelei trage exoplaneta) și la acreție (când resturile de la exoplaneta mărunțită cad pe stea).
Când se întâmplă acest lucru, elementele din exoplanete sunt încorporate în stea, schimbând lumina pe care o emite steaua.
Oamenii de știință care studiază planetele pot analiza apoi această lumină, căutând elemente care în mod normal nu ar fi găsite în atmosfera unei pitice albe, pentru a afla din ce au fost făcute corpurile stâncoase. Aceasta este știința necroplanetologiei.
Cercetătorii au găsit în stele minerale asemănătoare celor de pe Pământ
Geologul Keith Putirka de la Universitatea de Stat din California și astronomul Siyi Xu de la NOIRLab al Fundației Naționale de Știință au efectuat astfel de analize pe 23 de pitice albe, toate la o distanță de 650 de ani lumină de Soare. Pentru fiecare dintre aceste stele, observațiile anterioare au arătat prezența unor elemente precum calciu, siliciu, magneziu și fier.
Deoarece piticele albe sunt atât de dense, elemente mai grele ca acestea nu ar trebui să fie prezente în atmosferă, ci atrase în interiorul stelei, unde nu ar fi detectabile. Prezența lor sugerează acumularea relativ recentă de material stâncos.
Purtika și Xu au analizat abundența acestor elemente în atmosferele piticelor albe pentru a încerca să reconstruiască compoziția minerală a corpurilor părinte stâncoase. Ceea ce au găsit a fost surprinzător.
Oamenii de știință au trebuit să inventeze denumiri noi pentru rocile din lumile extraterestre
„În timp ce lumile extraterestre care au orbitat cândva pitice albe poluate par similare cu Pământul, majoritatea au tipuri de roci exotice pentru sistemul nostru solar”, spune Xu. „Nu au un omolog direct în Sistemul Solar”.
Cercetătorii au conceput o serie de termeni noi pentru a clasifica aceste roci și compozițiile lor exotice, inclusiv piroxeniți de cuarț, ortopiroxeniți de cuarț, duniți de periclază, wehrlite de periclază și clinopiroxeniți de periclază.
Aceste roci ar putea să ne spună multe despre tipurile de exoplanete din care provin și despre evoluția lor, spun cercetătorii. Și aceste informații ar putea avea implicații și pentru evaluarea condițiilor de locuire pe aceste exoplanete.
„Unele dintre tipurile de roci pe care le vedem din datele despre piticele albe ar dizolva mai multă apă decât rocile de pe Pământ și ar putea afecta modul în care sunt dezvoltate oceanele”, spune Purtika.
Unele tipuri de roci s-ar putea topi la temperaturi mult mai scăzute și să producă o crustă mai groasă decât rocile Pământului, iar unele tipuri de roci ar putea fi mai slabe, ceea ce ar putea facilita dezvoltarea plăcilor tectonice”.
În plus, dacă aflăm mai multe informații despre compozițiile exoplanetelor stâncoase prin necroplanetologie, ne-ar putea ajuta să răspundem la câteva întrebări existențiale despre propriul nostru loc în Univers. De exemplu, am putea descoperi că în unele regiuni ale galaxiei lumile extraterestre asemănătoare Pământului au mai multe șanse să se formeze decât în alte regiuni.
„Studiile pe exoplanete ne forțează, de asemenea, să ne confruntăm cu întrebări încă nerezolvate cu privire la motivul pentru care Pământul este atât de complet diferit de vecinii săi planetari imediati și dacă astfel de contraste sunt tipice sau inevitabile”, explică cercetătorii.
Studiul a fost publicat în Nature Communications.
Vă recomandăm să citiți și:
Vizitatorii interstelari ar putea dispărea înainte ca omenirea să-i poată descoperi. Iată de ce
Plutoniu interstelar mai vechi decât însăși omenirea, descoperit pe fundul Oceanului Pacific
Un meteorit antic sugerează că apa ar fi existat pe Marte înainte ca viața să apară pe Pământ
VIDEO – Telescopul spaţial TESS a fost lansat în spaţiu cu ajutorul unei rachete Falcon 9
Articolul Cercetătorii spun că lumile extraterestre au minerale care nu seamănă cu nimic din Sistemul Solar apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
