Atunci când oamenii de știință au descoperit un craniu vechi de 2.600 de ani într-o groapă din York, Marea Britanie, în 2008, nimeni nu se aștepta ca înăuntru să mai existe un creier. Cu toate acestea, în interiorul craniului decapitat se afla un țesut cerebral antic.
Organul aparținea unui bărbat din Epoca Fierului care și-a găsit sfârșitul primind în jur de șapte lovituri în gât până când a fost decapitat. Ulterior, Universitatea din York l-a descoperit în timp ce făcea săpături în campusul din Heslington East.
Creierul a ajuns apoi în mâinile doctorului Axel Petzold, neurolog NHS de la Institutul de Neurologie Queen Square de la University College din Londra.
Doctoratul lui Petzold s-a axat pe neurofilamente, o proteină care contribuie la stabilitatea creierului.
Ce ne învață creierul antic?
Lui Petzold i s-a permis să preleveze o mostră din creierul antic, care de atunci a fost depozitat la minus 80 de grade, standardul pentru produse corporale precum sângele și lichidul cefalorahidian, pentru a preveni degradarea.
Pe parcursul a peste un deceniu de investigații, Petzold a lucrat ca parte a unei echipe pentru a afla mai multe despre motivul și modul în care a supraviețuit atât de bine creierul Heslington.
În mod uimitor, ei au găsit dovezi ale proteinelor structurale neurofilament în țesutul neuronal vechi de 2.600 de ani, așa cum reiese din studiul publicat în Journal of the Royal Society. Neurofilamentele sunt folosite ca biomarker pentru leziunile cerebrale la pacienții vii, deoarece se scurg din neuronii lezați și pot fi detectate cu ajutorul cateterelor de microdializă.
Aceleași catetere au detectat neurofilamente în țesutul neuronal al creierului Heslington și, deși nu erau chiar complete, faptul că erau acolo a fost o descoperire uimitoare.
Istoria craniului Heslington
Creierul a fost conservat într-o măsură remarcabilă, încât a fost posibil chiar să se descifreze materia cenușie de materia albă, reprezentând părțile exterioare și, respectiv, interioare ale creierului.
În ceea ce privește marea întrebare, referitoare la modul în care ar putea supraviețui un creier timp de 2.600 de ani, răspunsul nu este încă unul clar.
În ciuda obstacolelor în atingerea acelor concluzii finale, revoluționare, cercetătorii sunt încrezători că Heslington va avea într-o zi povestea clară a originii sale, chiar dacă va mai dura încă zece ani.
„Cred că suntem în măsură să dăm acelui creier un suflet și o istorie și, astfel, să stimulăm și viitorii oameni de știință”, a concluzionat Petzold, potrivit IFL Science.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Iată cum repornește creierul uman după anestezie
Scrolling-ul la nesfârșit. Ce efecte are asupra creierului și care este remediul?
Creierul uman preferă să privească natura, nu orașele
Cum stochează creierul amintirile? Oamenii de știință au descoperit răspunsul
Articolul Cum a supraviețuit un creier timp de 2.600 de ani? Misterul, la un pas de a fi rezolvat apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
