Cercetătorii de la Universitatea din Florida au identificat o nouă cale în creier care joacă un rol important în răspunsul nostru la frică.
Oamenii de știință au considerat mult timp că amigdala, o structură în formă de migdală din centrul creierului, este „centrul fricii” și au crezut că aceasta este în mare măsură responsabilă de modul în care un individ răspunde la circumstanțe înfricoșătoare sau percepe amenințările.
Această credință a servit drept bază pentru multe modele științifice care explică diverse boli psihiatrice, însă aceste modele nu au reușit adesea să explice pe deplin afecțiunile.
Acum, cercetătorii au reușit să identifice o cale diferită în creier, dirijată prin cortexul senzorial uman, unde sunt analizate mai întâi informațiile din mediul nostru.
„O nouă cale către frică și memoria ei”
„Această lucrare lămurește o problemă critică în literatura de specialitate, dezvăluind o nouă cale către frică și memoria fricii”, a declarat profesoara de psihologie și neuroștiințe Wen Li. „Descoperirile pot duce la o schimbare critică de paradigmă în modul în care concepem și ajungem să tratăm tulburările de frică, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic și anxietatea.”
Echipa a utilizat o metodă de condiționare aversivă care asociază mirosuri neutre cu imagini și sunete dezgustătoare.
„Speram să găsim dovezi neuronale care să susțină memoria de amenințare pe termen lung în cortexul olfactiv la începutul acestei cercetări”, a declarat Yuqi You, co-autor al studiului, publicat în Current Biology. „Ceea ce a surprins a fost faptul că memoria de amenințare pe termen lung în cortexul olfactiv ar putea lua mai multe forme, iar aceste mecanisme neuronale diferite erau toate hiperfuncționale în mod constant în anxietate.”
„Centrul fricii”, diferit de ce se credea până acum
Echipa a descoperit în cele din urmă că, de fapt, cortexul senzorial uman, și nu amigdala, este responsabil pentru stocarea amintirilor noastre despre evenimentele înfricoșătoare din trecut.
Descoperirile în rândul persoanelor cu anxietate evidențiază modul în care cei diagnosticați cu această tulburare pot percepe amenințările în mod diferit și pot fi afectați de frică mai mult timp decât alte persoane.
„Această cercetare dezvăluie o perspectivă nouă asupra modului în care memoria amenințărilor se formează și este stocată în cortexul nostru senzorial”, a declarat You.
Descoperirile echipei au potențialul de a schimba drastic înțelegerea noastră despre cum apar și persistă tulburările de frică. Această descoperire inedită indică, de asemenea, noi ținte terapeutice, care ar putea prezenta noi opțiuni pentru tratarea tulburărilor de frică, raportează MedicalXpress.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Nu suporți unele sunete? Ar putea fi din cauza unei conexiuni ciudate la nivelul creierului
Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?
Cum a supraviețuit un creier timp de 2.600 de ani? Misterul, la un pas de a fi rezolvat
Articolul Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
