Deși împerecherea este, în mod obișnuit, asociată cu contact direct, cercetătorii au descoperit că în cazul caracatițelor procesul poate avea loc „la distanță”, printr-un mecanism biologic remarcabil.
Masculii folosesc un braț specializat, numit hectocotil, pentru a transfera pachetele de spermă în sistemul reproducător al femelei. Până recent, nu era clar cum reușește acest braț să identifice partenera sau să localizeze cu precizie zona în care trebuie livrat materialul genetic, potrivit The Guardian.
Un studiu publicat în revista Science arată că acest braț funcționează, de fapt, ca un organ senzorial, similar unei limbi, capabil să detecteze hormonul feminin progesteron. Această capacitate le permite masculilor să găsească și să fertilizeze femela chiar și în absența contactului vizual.
Coordonatorul cercetării, Nicholas Bellono de la Harvard University, explică faptul că mecanismul este adaptat stilului de viață solitar al acestor animale.
„Are sens ca brațul să fie și senzor, și organ de împerechere, deoarece în întâlnirile întâmplătoare trebuie să localizeze rapid femela și să inițieze împerecherea sau să se retragă”, a spus el.
Pentru a studia comportamentul, echipa a plasat perechi de caracatițe din specia California – caracatița cu două pete, într-un acvariu separat de o barieră opacă, prevăzută cu orificii prin care puteau trece brațele.
Masculii și-au introdus brațul prin aceste orificii, au găsit femela și au inițiat împerecherea fără contact vizual direct. Același comportament a fost observat chiar și în întuneric, confirmând că procesul este ghidat de semnale chimice, nu vizuale.
Experimentele ulterioare au arătat că progesteronul joacă un rol. Brațele amputate ale masculilor reacționau la acest hormon, dar nu la alții similari. Mai mult, atunci când cercetătorii au înlocuit femela cu tuburi ce conțineau diferite substanțe, masculii au fost atrași exclusiv de cele cu progesteron, încercând chiar să se împerecheze cu acestea.
Studiul a identificat și receptori specializați în vârful brațului, responsabili pentru detectarea hormonului, sugerând o evoluție rapidă a acestor mecanisme în rândul cefalopodelor. Potrivit lui Bellono, acest lucru indică faptul că diferite specii pot răspunde la semnale chimice distincte, contribuind la diferențierea reproductivă.
„Aceasta ridică posibilitatea fascinantă ca semnalele chimice să codifice atât sexul, cât și identitatea speciei”, a explicat cercetătorul.
Descoperirea oferă indicii despre modul în care sistemele senzoriale evoluează pentru a menține sau, uneori, a estompa barierele dintre specii. Totodată, subliniază rolul observației directe în știință.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările
De ce au recreat cercetătorii pigmenți de caracatiță în laborator?
Caracatițele au ajuns de negăsit în apele Spaniei
Cum a ajuns o caracatiță să aibă „un braț în plus”?
Articolul Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
