„SNGN Romgaz SA informează acţionarii şi investitorii cu privire la faptul că, în urma adoptării Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 2/28.02.2022, prin care au fost aleşi membrii provizorii ai Consiliului de Administraţie al SNGN Romgaz SA, Consiliul de Administraţie, întrunit în şedinţa din data de 14 martie 2022, a decis alegerea domnului Dan Dragoş Drăgan în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie”, se precizează în documentul citat.
În aceeaşi şedinţă, s-a stabilit componenţa comitetelor consultative din cadrul Consiliului de Administraţie. Astfel, din Comitetul de Nominalizare şi Remunerare fac parte Sorici Gheorghe Silvian (preşedinte), Batog Cezar (membru) şi Drăgan Dan Dragoş (membru), din Comitetul de Audit Sorici Gheorghe Silvian (preşedinte), Batog Cezar (membru) şi Simescu Nicolae Bogdan (membru) iar din Comitetul de Strategie Balazs Botond (preşedinte), Drăgan Dan Dragoş (membru), Jude Marius Aristotel (membru), Simescu Nicolae Bogdan (membru) şi Sorici Gheorghe Silvian (membru).
SNGN Romgaz S.A. a afişat un profit net preliminat în valoare de 1,90 miliarde lei pentru anul 2021, în creştere cu 52% comparativ cu anul precedent, şi o cifră de afaceri de 5,85 miliarde lei, în urcare cu 43,63%, potrivit Raportului Anual Consolidat Preliminar transmis BVB.
Societatea este producătoare şi furnizoare de gaze naturale în România, principalele segmente ale activităţii Grupului fiind explorarea, producţia de gaze naturale şi furnizarea de gaze naturale, înmagazinarea de gaze şi producerea de energie electrică.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
