Senzația de a fi „în formă” din punct de vedere mintal nu este doar o chestiune de percepție – ea poate spori semnificativ randamentul tău. Cercetătorii au descoperit că o gândire mai clară într-o anumită zi îi determină pe oameni să-și stabilească obiective mai ambițioase.
Un studiu sugerează că a te simți mintal ager poate spori semnificativ cât de mult realizezi într-o zi.
Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenii gândesc clar și eficient, efectul poate echivala cu aproximativ 40 de minute suplimentare de muncă productivă, potrivit ScienceDaily.
Cercetarea a urmărit participanții timp de 12 săptămâni pentru a înțelege mai bine de ce oamenii se luptă uneori să-și ducă planurile la bun sfârșit.
Rezultatele indică schimbările zilnice ale clarității mintale ca factor cheie. În zilele în care participanții se simțeau mai alerți mintal, erau mai predispuși să-și stabilească obiective și să le îndeplinească, fie că era vorba de teme școlare sau de sarcini cotidiene, cum ar fi pregătirea cinei.
Claritatea mintală se referă la cât de clară, concentrată și eficientă este gândirea unei persoane la un moment dat.
Atunci când este ridicată, oamenii tind să se concentreze mai ușor, să ia decizii mai rapide și să ducă sarcinile la bun sfârșit. Atunci când este scăzută, chiar și activitățile simple pot părea dificile.
În loc să compare diferite persoane, echipa de cercetare a urmărit aceleași persoane de-a lungul timpului. Acest lucru le-a permis să observe cum schimbările la nivelul unei singure persoane îi influențau succesul sau dificultățile zilnice.
Participanții, toți studenți universitari, au completat teste zilnice scurte care măsurau cât de repede și de precis puteau gândi.
De asemenea, au raportat informații despre obiectivele, productivitatea, starea de spirit, somnul și volumul de muncă. Această abordare detaliată i-a ajutat pe cercetători să coreleze claritatea mintală direct cu rezultatele din viața reală, în loc să se bazeze pe medii generale.
Rezultatele au arătat un model clar. În zilele în care studenții erau mai ageri decât de obicei, își îndeplineau mai multe dintre obiective și adesea ținteau mai sus, în special în ceea ce privește munca academică.
În zilele în care ageritatea lor mintală scădea, chiar și sarcinile de rutină deveneau mai greu de finalizat.
Aceste efecte au fost constante, indiferent de trăsăturile de personalitate. Calități precum tenacitatea sau autocontrolul au influențat performanța generală, dar nu au împiedicat oamenii să aibă zile mai puțin productive.
Una dintre cele mai frapante descoperiri a fost cât de mult contează claritatea mintală în termeni practici.
Analizând performanța cognitivă pe parcursul orelor de lucru, cercetătorii au estimat că a fi peste sau sub nivelul obișnuit de agerime ar putea modifica productivitatea cu aproximativ 30-40 de minute într-o singură zi.
Diferența dintre cele mai bune și cele mai proaste zile ar putea totaliza aproximativ 80 de minute de lucru.
Articolul De ce în unele zile suntem mai productivi iar în altele nu? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
