- Pe locul doi se situează candidatul Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicolae-Ionel Ciucă, care a obţinut 16.175 de voturi (20,1%) din partea alegătorilor moldoveni.
- Pe locul trei s-a clasat premierul român în exerciţiu Marcel Ciolacu, candidatul Partidului Social – Democrat (PSD), pentru care au votat 5.563 de alegători (6,91%).
Cei mai mulţi moldoveni cu cetăţenie română care au participat la alegerile prezidenţiale din România şi-au dat votul pentru candidata partidului Uniunea Salvaţi România (USR), Elena Lasconi, ea acumulând 56,65% dintre voturile exprimate de alegătorii din republică.
Pe locul doi se situează candidatul Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicolae-Ionel Ciucă, care a obţinut 16.175 de voturi (20,1%) din partea alegătorilor moldoveni, iar pe locul trei s-a clasat premierul român în exerciţiu Marcel Ciolacu, candidatul Partidului Social – Democrat (PSD), pentru care au votat 5.563 de alegători (6,91%).
Candidatul independent Mircea Geoană a acumulat 4.567 de voturi (5,67%) în Republica Moldova, el fiind urmat de liderul partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, cu 3.202 voturi (3,98%).
The post Elena Lasconi a câștigat votul din Republica Moldova, cu 56,65% appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Diana Nechita
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
