„Avem, dacă vorbim de IMM-uri, în jur de 36.000 de companii care vând pe platformele noastre în România, Bulgaria şi Ungaria, deci în toată regiunea. Noi suntem cumva o soluţie pentru companiile din România, în special, în sensul în care vor să meargă în direcţia omnichannel pentru că ne este clar că o mare parte din retailul autohton şi regional se desfăşoară online. În acelaşi sens, este clar că avem o prezenţă regiune şi în felul acesta exportăm tehnologie, ajutăm mediul de afaceri românească să se dezvolte internaţional şi să menţină valoarea în România”, a spus reprezentantul eMAG.
În luna iunie a anului trecut, compania a anunţat că numărul sellerilor de pe platforma a ajuns la 20.000.
Acesta a adăugat că aproximativ 2.000 de companii româneşti vând în Bulgaria şi Ungaria prin intermediul platformelor eMAG.
De asemenea, eMAG a bugetat investiţii de aproximativ 251 de milioane de lei în următorii ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. „Prin intermediul platformei noastre, aceste sume vor fi investite în tehnologie, internaţionalizare şi, cel mai important, în oamenii”, a adăugat Oleg Roibu.
Companie românească fondată în 2001, eMAG este un pionier al pieței de comerț online din România și a devenit un lider cu prezență în Bulgaria, Ungaria și Polonia. În anul 2020, grupul eMAG a avut venituri de 8,93 de miliarde de lei.
The post eMAG: Aproximativ 2.000 de selleri vând din Marketplace în Ungaria şi Bulgaria. Pe platforma s-au înrolat 36.000 de IMM-uri appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
