„Nu este o ipoteză discutată în acest moment, dar situaţia este în continuă schimbare”, a declarat el presei după o şedinţă de guvern.
Italia este foarte dependentă de gazul rusesc, deoarece importă 95% din gazul pe care îl consumă, din care aproximativ 40% provine din Rusia.
„Astăzi, embargoul asupra gazelor nu este încă (…) pe masă”, a insistat Mario Draghi.
„Masacrele” din Ucraina „incită la adoptarea unor sancţiuni şi mai dure”, a spus el. „Toate ţările aliate se întreabă ce se poate face pentru a opri Rusia (…) Urmăm ceea ce decide Uniunea Europeană”, a subliniat premierul italian.
„Dacă ni se propune un embargo asupra gazelor, vom urma UE pe această cale, ne dorim cel mai eficient instrument pentru a ajunge la pace”, a explicat el.
De asemenea, Mario Draghi a dorit să fie liniştitor: „Dacă livrările de gaze (ruseşti) s-ar opri astăzi, am fi acoperiţi până la sfârşitul lunii octombrie cu rezervele noastre, nu ar exista consecinţe”.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a lansat şi un apel la introducerea unui plafon al preţului gazelor. „Cer de câtăva vreme să introducă un plafon la preţul gazelor, ar fi cel mai raţional lucru la nivel colectiv, european”, a declarat el.
„UE are o putere extraordinară pe piaţă, este de fapt singurul cumpărător”, a argumentat el. Iar această putere „poate fi exercitată prin stabilirea unui preţ care să fie remunerator, dar nu extravagant precum cel pe care îl avem în prezent”, a mai spus premierul Italiei, citat de AFP.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
