„Franţa va continua să îndeplinească rolul de a-şi reasigura aliaţii NATO prin trimiterea unui nou contingent în Estonia ca parte a prezenţei avansate consolidate, anticipând participarea sa la controlul aerian baltic începând cu luna martie şi, de asemenea, prin accelerarea desfăşurării sale în România”, a declarat preşedintele francez la încheierea summitului excepţional al Consiliului European de la Bruxelles şi în ajunul summitului NATO dedicat crizei din Ucraina, scrie Agerpres.
În plus,”suntem pregătiţi să continuăm să livrăm echipamente militare şi să acordăm sprijin populaţiei, aşa cum i-am putut comunica preşedintelui Zelenski”, a adăugat Emmanuel Macron.
Franţa a anunţat la sfârşitul lunii ianuarie că intenţionează să trimită „mai multe sute” de soldaţi în România, în cadrul unei posibile dislocări NATO.
Preşedintele Macron anunţase anterior, pe 19 ianuarie, disponibilitatea Franţei de a se angaja în noi misiuni,”în special în România”.
România, care se învecinează cu Ucraina şi are acces la Marea Neagră, se află „în epicentrul tensiunilor” şi, prin urmare, trebuie „reasigurată”, a explicat ministrul francez al apărării, Florence Parly.
Parisul îşi exprimase dorinţa de a fi naţiunea cadru a acestei forţe.
În Estonia, Franţa participă cu aproximativ 300 de soldaţi mobilizaţi de un an la misiunea permanentă „Prezenţă avansată consolidată”, care a fost desfăşurată după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014.
În opinia preşedintelui Franţei, criza ruso-ucraineană demonstrează că „Europa nu este doar o piaţă de consum, ci într-adevăr o putere care trebuie să se gândească la independenţa sa energetică, la tranziţia sa climatică” şi la „o Europă a apărării capabile să îşi protejeze graniţele, cetăţenii şi să se proiectează către aliaţii săi”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
