Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, susţine că persoanele care au obţinut în mod fals certificate de vaccinare nu pot fi exonerate de vină.
Valeriu Gheorghiţă a fost întrebat ce soluţie au persoanele care s-au vaccinat la chiuvetă şi acum s-au răzgândit şi vor să se imunizeze cu adevărat.
„Nu cred că există cadrul legislativ care să te exonereze de vină”, a fost răspunsul lui Gheorghiţă.
Şeful campaniei de vaccinare a mai spus că reintroducerea persoanelor în sistem este o operaţiune complicată.
„Asta înseamnă să intri în baza de date, să ştergi persoana respectivă şi ulterior să o reintroduci…. Foarte bine ar putea veni o persoană care este vaccinată şi care vrea să se mai vaccineze o dată… A decredibilizat campania nu doar pe plan intern, ci şi în plan internaţional”, a explicat Gheorghiţă.
Totuşi, autorităţile vor încerca să găsească o soluţie.
„Cred că trebuie să ne gândim foarte bine, din punct de vedere epidemiologic pe noi ne interesează ca toate pesoanele să fie vaccinate”, a precizat medicul Valeriu Gheorghiţă.
Poliţia a început sute de anchete care vizează fenomenul numit „vaccinarea la chiuvetă” în cadrul căruia numeroşi cetăţeni au obţinut certificatul de vaccinare fără a se imuniza.
The post Gheorghiţă, despre vaccinarea la chiuvetă: Nu există cadrul legislativ care să te exonereze de vină appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
