Peste 441.000 de locuințe au fost cumpărate în primele opt luni din acest an, cu 33% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor ANCPI centralizate de Economica.net.
Sunt județe în care vânzările au crescut spectaculos, cu 165%. Este cazul județului Olt, unde în primele opt luni din acest an s-au vândut peste 4.200 de locuințe. Anul trecut, în aceeași perioadă, s-au vândut 1.600 de locuințe.
Surprinzător, și în Vaslui creșterea este una destul de consistentă. Vorbim de peste 5.300 de locuințe vândute în doar opt luni, față cifra de 2.100 înregistrată anul trecut.
Județul Argeș ocupă un loc trei în acest clasament cu o creștere de 141%. Astfel, dacă în primele opt luni din 2020 s-au vândut aproape 6.000 de locuințe, anul acesta numărul a depășit 15.5000 de locuințe.
În județele Iași, Bacău și Buzău s-au vândut două ori mai multe locuințe.
Unde s-au vândut mai puține locuințe
Nu în toate județele s-au înregistrat creșteri în vânzări, ci dimpotrivă. Alba, Dolj, Ilfov, Covasna, Călărași și Mureș sunt județele care fac exceție și unde vânzările au scăzut. Cea mai mare scădere a fost observată în Călărași, de 59%, iar cea mai mică în Alba, de minus 2%.
Cele mai multe locuințe s-au vândut în București. Aici, creșterea a fost de 23%, de la 61.600 de locuințe vândute anul trecut, la aprioape 75.900 locuințe vândute în primele opt luni din acest an.
The post HARTĂ: Județele în care au explodat vânzările de locuințe appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
