IKEA a crescut prețurile din România, începând cu 30 decembrie 2021, cu 8,7% în total, la nivelul tuturor categoriilor de produse, potrivit informațiilor transmise de companie către Economica.net. Cele două magazine din București și magazinul online nu sunt însă singurele care au prețuri mai mari la început de an. Cel mai mare retailer de mobilier din lume anunțase deja din noiembrie 2021, că va majora prețurile la nivel global, în medie cu 9%. Procentul, a anunțat compania, diferă însă de la țară la țară, în funcție de inflație, furnizorii locali şi a dificultăţii de transport.
În cazul unor produse identifiate de Economica.net, majorările de preț trec de 20%, iar o comparație cu prețurile de astăzi, disponibile atât de site-ul retailerului, cât și în magazin, arată că IKEA a majorat prețurile pentru a doua oară în acest an.
Exemple de noi creșteri de preț la IKEA
Unele dintre cele mia vândute produse, corpurile din gama KALAX, sunt și ele mai scumpe. Spre exemplu, etajera cu dimensiunea de 112×147 cm, costă acum 399 de lei, față de prețul inițial de 349 de lei. Creștere de 14%.
Cadrul alb BESTA (60x20x64 cm) s-a scumpit inițial cu 12% (foto 1) Alte cinci procente au fost adăugate de luna trecută (foto 2). Per total, ansamblul promovat este cu 15% mai scump.
- înainte de 30 decembrie, prețul a fost de 85 de lei.
- în ianuarie 2022, prețul a fost de 95 de lei.
- Acum el costă 100 de lei.


Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
