- Pe 18 mai, Finlanda şi Suedia au aplicat pentru aderarea la NATO.
- Pe 28 iunie, preşedintele turc Erdogan, preşedintele finlandez, premierul suedez şi secretarul NATO Jens Stoltenberg au purtat negocieri la Madrid.
- Președinții au semna un memorandum pentru ca Suedia şi Finlanda să poată continua cu cererile de aderare.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea de ratificare a protocolului privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele a semnat vineri decretul privind „promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 (PL-x 437/2022)”.
Pe 18 mai, Finlanda şi Suedia au aplicat pentru aderarea la NATO. Trebuiau să primească o invitaţie pentru a participa la Summitul de la Madrid, dar votul Turciei a blocat procesul.
Pe 28 iunie, preşedintele turc Erdogan, preşedintele finlandez, premierul suedez şi secretarul NATO Jens Stoltenberg au purtat negocieri la Madrid, iar preşedintele Turciei şi-a schimbat decizia, şefii de stat semnând şi un memorandum pentru ca Suedia şi Finlanda să poată continua cu cererile de aderare.
The post Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
