Actul normativ transpunere în legislaţia naţională Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice, scrie Agerpres.
„Implementarea şi operaţionalizarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura vizează trei direcţii mari de acţiune: oferirea unui serviciu public electronic necesar derulării contractelor de achiziţii publice, contractelor de achiziţie sectorială/concesiuni de lucrări şi servicii şi tranzacţiilor dintre operatorii economici, în fapt un instrument de sprijin adaptat evoluţiei contextului pandemic; coerenţa în realizarea şi aplicarea politicilor şi reformelor fiscal-bugetare prin gestionarea în mod eficient a resurselor bugetare alocate instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv implementarea unor mecanisme corecte şi eficiente care să asigure monitorizarea execuţiei bugetare şi a sumelor alocate diferitelor programe de investiţii; creşterea eficienţei şi eficacităţii în colectarea impozitelor şi taxelor, cu concentrare în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi consolidarea gradului de colectare a TVA, precum şi prevenirea şi combaterea fraudei, a evaziunii şi a eventualelor abuzuri în domeniul TVA”, se arată în expunerea de motive.
Prin ordonanţa de urgenţă sunt stabilite măsurile referitoare la accesul entităţilor implicate în procesul de achiziţie publică la achiziţii sectoriale de concesiuni şi servicii destinate inclusiv limitării interacţiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităţilor publice competente să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.
Actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura de către operatorii economici şi autorităţile şi entităţile publice.
Factura electronică este însoţită de sigiliul electronic al Ministerului Finanţelor, care certifică faptul că nu sunt permise intervenţii asupra conţinutului acesteia.
Sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este interconectat cu sistemul naţional de raportare gestionat de Ministerul Finanţelor care permite primirea şi descărcarea facturii electronice de către autorităţile şi entităţile contractante în relaţia comercială.
„Prin ordonanţa de urgenţă se consolidează cadrul legal pentru prevenirea şi descoperirea timpurie a fraudelor în domeniul comerţului cu autoturisme rulate de provenienţă intracomunitară”, se mai arată în expunerea de motive a actului normativ. Ordonanţa prevede obligaţia primului proprietar pe teritoriul naţional de a se prezenta la RAR.
Potrivit actului normativ, începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia, în relaţia B2G, definită conform art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, cu modificările şi completările ulterioare, să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
