Flux-stiri

Mai este Europa iubită? Războiul din Ucraina, la care s-a adăugat și cel din Israel, au scos la iveală noi probleme și provocări

  • Astăzi, de Ziua Europei, ne amintim de angajamentul nostru față de valorile și idealurile care ne definesc ca europeni.
  • Războiul din Ucraina, la care s-a adăugat și cel din Israel, au scos la iveală noi probleme și provocări.
  • Am văzut și agricultori în stradă, din România până în Portugalia, trecând prin Polonia, Franța, Germania, nemulțumiți de politica europeană de mediu.

9 mai 1950. Robert Schuman, ministrul francez de externe, propune crearea unei comunități europene a cărbunelui și oțelului. Așa începe povestea Uniunii Europene. Democrație, stat de drept, respect pentru drepturile omului și libertăților fundamentale devin criteriile de baza ale statelor membre. Astăzi, de Ziua Europei, ne amintim de angajamentul nostru față de valorile și idealurile care ne definesc ca europeni, deși vorbim de o lume marcată de provocări și schimbări.

Europa noastră trece printr-o perioadă complicată. Războiul din Ucraina, la care s-a adăugat și cel din Israel, au scos la iveală noi probleme și provocări, inclusiv faptul că e greu să ai consens în 27. Am văzut, vorbind despre Israel, cum o parte din statele membre nu au fost de acord cu luările de poziție ale liderilor europeni, fie că vorbim despre Ursula von der Leyen, fie că vorbim despre șeful diplomației Josep Borell. Am văzut luni de zile în care ajutorul pentru Ucraina a fost blocat de opoziția lui Viktor Orban, care a venit cu condiții peste condiții, doar ca să poată fenta legile europene, să nu le aplice în Ungaria și să obțină totuși bani.

Am văzut și agricultori în stradă, din România până în Portugalia, trecând prin Polonia, Franța, Germania, nemulțumiți de politica europeană de mediu. Ce putem spera este ca Europa să își fi învățat lecția. De altfel, deja a fost votată modificarea tratatelor Uniunii Europene, în vigoare în 2007, lucru care va permite ca decizii privind apărarea Europei sau bugetul să poată fi votate cu majoritatea și nu în unanimitate, iar UE să scape astfel de șantaj.

Mai este Europa iubită?

Este! Și dacă va ține cont de așteptările celor 450 de milioane de oameni care se bazează pe ea, ar putea fi și mai iubită! Cel mai recent Eurobarometru, în prag de alegeri, arată că unul din patru europeni are o imagine pozitivă asupra Parlamentului European și este cel mai mare procent de până acum. Trei sferturi dintre europeni au o imagine bună sau neutră: campionii celor mulțumiți sunt portughezii și danezii, iar cei mai nemulțumiți sunt cehii și francezii. Noi, suntem undeva la mijloc. Dacă vorbim despre așteptări, ne dorim ca economia să meargă bine. Urmează schimbările climatice, educația, cultura, democrația, securitatea și migrația.

Ce părere au europenii despre PE?

Bună Neutră Negativă Nu știu
Portugalia 66% 24% 8% 2%
Danemarca 59% 33% 6% 2%
România 46% 34% 19% 1%
Cehia 28% 42% 29% 1%
Franța 27% 42% 28% 3%

Care sunt dimensiunile viitorului Europei?

Economie, justiție socială, locuri de muncă – 29%
Schimbări climatice și de mediu – 24%
Educație, cultură, tineret și sport – 24%
Democrație, valori, drepturi, stat de drept – 21%
Migrație – 19%

Citește și

The post Mai este Europa iubită? Războiul din Ucraina, la care s-a adăugat și cel din Israel, au scos la iveală noi probleme și provocări appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews

Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Magda Gheorghita


Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 9 times, 1 visits today)
Vidjean Mihai
Vidjean Mihai
Mihai Vidjean - autor articole Absolvent Comunicare si Jurnalism, profesor „Științe și metode de investigare jurnalistică office@ziardestiri.ro
https://ziardestiri.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code