Cercetătorii de la Arhiva de Stat din Veneția au descoperit că exploratorul Marco Polo a avut o fiică necunoscută până acum, iar numele acesteia era Agnese. Singurul document care atestă existența sa este chiar testamentul ei.
Documentul datat în 7 iulie 1319 îi numește drept „fideicommissarii” (executori) pe soțul său Nicoletto Calbo, tatăl său Marco Polo și o altă rudă, Stefano Polo.
„Testamentul lui Agnese conturează un portret intim și tandru al vieții de familie. Aceasta scrie despre soțul său Nicolò, cunoscut drept Nicoletto, precum și despre copiii săi Papon și Franceschino. Diminutivele folosite pentru a face referire la copii arată că această tânără mama dorea să lase ceva în urmă pentru soț și copii, dar și pentru tutorele copiilor, Raffaele da Cremona, pentru nașa lor, Benvenuta, precum și pentru servitoarea Reni”, a explicat cercetătorul Marcello Bolognari de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția, Italia.
Istoricii au crezut până acum că Marco Polo a avut doar trei fiice
Înainte de această descoperire, istoricii credeau că Marco Polo a avut doar trei fiice, Fantina, Bellela și Moreta, împreună cu soția sa Donata Badoer. Totuși, data nașterii lui Agnese precedă mariajul celor doi în 1300. Marco Polo s-a întors în Veneția după voiajul său în 1295. A fost trimis după gratii în 1298 după o bătălie pe mare între Veneția și Genova, iar apoi a fost eliberat din închisoarea genoveză în 1299. Există așadar o posibilitate pentru anul de naștere al lui Agnese.
Din câte știm, Marco Polo a fost căsătorit doar o singură dată, iar asta ar explica de ce aflăm despre existența lui Agnese abia 700 de ani mai târziu. Asta nu înseamnă neapărat că Agnese a fost un copil nelegitim. Testamentul său nu face referire la mama sa, astfel că este posibil ca aceasta să fi murit atunci când Agnese era încă un bebeluș.
Agnese nu a fost inclusă în testamentul tatălui său explorator
Dacă Marco Polo a fost căsătorit cu mama lui Agnese, însă, nu există documente în aceste sens, nici dovezi că aventurierul și-ar fi crescut prima fiică alături de o mamă vitregă. Mai știm din testamentul lui Agnese că a locuit în același cartier ca tatăl ei și restul familiei extinse.
Marco Polo a murit la mai puțin de patru ani după ce Agnese și-a scris testamentul. Exploratorul a scris un testament pe patul de moarte prin care le-a desemnat pe soția și cele trei fiice drept co-executori. Agnese nu a fost inclusă. Din nou, asta nu înseamnă un statut secundar, având în vedere că Agnese era îndeajuns de bolnavă încât să-și scrie propriul testament în 1319. Există posibilitatea ca aceasta să fi murit înainte ca tatăl său să fie răpus de boală.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Top 10 cei mai mari exploratori
Marco Polo, aventurierul care a schimbat percepția europeană despre Asia
Samarkand, un important centru cultural și economic din Asia Centrală
Tot ce trebuie să știi despre cașmir. Istoria, originea și beneficiile țesăturii prețioase
Articolul Marco Polo a avut o fiică despre care cercetătorii au aflat abia acum. Ce scria în testamentul ei? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
