- Mesajele private ale soțului de pe site-urile de întâlniri pot fi probe în instanță în procesele de divorț sau de încredințare a minorilor.
- Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că mesajele private ale soțului de pe site-urile de intâlniri pot fi probe in instanță în procesele de divorț sau de încredințare a minorilor.
„Această decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului practic a validat hotărârile judecătorilor naționali. În practica, atât recentă, cât și mai veche, a judecătorilor români, aceste probe erau folosite în special în procesele de divorț sau în procesele de stabilire a custodiei copilului. Soluția a pornit de la situația unui cuplu care trăia între Spania și Portugalia“, spune Bogdan Palade, avocat.
După ce soția a obținut custodia copiilor în Spania, soțul s-a adresat instanțelor portugheze aducând dovezi că partenera sa trimitea mesaje pe site-uri matrimoniale încă din timpul căsătoriei. Judecătorii au considerat că admiterea ca probe a mesajelor nu prejudiciază părțile dacă este vorba despre procese cu ușile închise.
Și daca ți se pare de neconceput, află că instanțele din România acceptă mesajele private ca dovadă a infidelității partenerilor. Specialiștii în GDPR sunt însă de altă părere.
„Poate fi aplicată și în România atâta timp cât vorbim de ședintele din Camera de Consiliu. Când vorbim despre expunerea în sălile de judecată publice a mesajelor din corespondență ele intră sub secretul corespondenței și cred că este foarte greu să demonstrezi că nu se încalcă dreptul la viața privată“, explică Cristiana Deca, expert GDPR.
The post Mesajele private ale soțului de pe site-urile de întâlniri pot fi probe în instanță în procesele de divorț appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
