Președintele de la Cotroceni, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și Florin Cîțu, președintele Senatului, au luat parte la ceremonia de învestire a celor trei noi judecători de la CCR, relatează RomaniaTv.
Au depus jurământul ca judecători ai CCR Mihaela Ciochină, Iuliana Scântei şi Bogdan Dimitrie Licu. Mandatele magistraților sunt de nouă ani. Cei trei le vor lua locurile lui Valer Dorneanu, care a deținut și funcția de președinte al CCR, Mona Pivniceru și Daniel Morar, ale cărăr mandate au expirat.
„Este o muncă de mare răspundere şi sunt convins că o veţi duce cu succes la un bun sfârşit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituţionali care îşi continuă mandatul şi tuturor împreună vă doresc să vegheaţi la respectarea Constituţiei şi să fiţi un factor de echilibru în societatea din România”, a declarat Klaus Iohannis.
În data de 3 mai, Camera Deputaţilor a adoptat numirea prim-adjunctul procurorului general Bogdan Licu, propus de PSD, în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, în locul lui Valer Dorneanu.
Tot atunci, Senatul a votat-o pe senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei ca judecător al CCR, pentru un mandat de 9 ani, începând cu 11 iunie.
USR a contestat la CCR cele două numiri. Curtea Constituţională a României a respins, în 18 mai, sesizările USR cu privire la numirea de către Parlament în funcţia de judecător al CCR a lui Bogdan Licu şi a Iuliei Scântei.
Sursa foto: Presidency.ro
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
