Gigantul chinez COSCO este pe cale să-şi extindă prezenţa în Hamburg, un oraş care se prezintă drept poarta de intrare a Chinei în Europa, după ce şi-a cimentat controlul asupra portului grec Pireu.
Chinezii îşi deschid depozite în Polonia, dar şi Ungaria şi îşi intensifică transportul feroviar de mărfuri către cele două ţări, dar şi Rusia. Noile mişcări au loc într-o perioadă în care europenii încep să nu mai vadă cu ochi buni îmbrăţişarea tot mai strânsă a Chinei.
În cazul Hamburgului, dilema este dacă astfel de legături economice cu China nu lasă oraşul vulnerabil în faţa conflictelor geopolitice în contextul în care tensiunile dintre SUA şi China se reflectă la nivelul lanţurilor globale de aprovizionare. Statului acestuia de cel mai mare port al Germaniei îl plasează de asemenea în centrul unei mai ample dezbateri privind rolul Germaniei ca cea mai mare forţă politică a Europei şi al treilea mare exportator al lumii, scrie Bloomberg.
Cu cinci ani în urmă, multe companii doreau să facă parte din iniţiativa noului drum al mătăsii din China, în pofida temerilor privind accesul reciproc la pieţe. Acum, există o ezitare în creştere, arată Doris Hillger, director în cadrul Camerei de Comerţ din Hamburg.
Giganţii chinezi au început să deschidă depozite şi în Europa de Est
Viitorul guvern al Germaniei va avea de la bun început sarcina de a pune în balanţă interesele. În condiţiile în care administraţia americană pune presiune pe Europa să se alinieze cu SUA în conflictul său cu Beijingul, viitorul cancelar german va fi sub presiune imediată de a-şi preciza poziţia.
La începutul mandatului cancelarului Angela Merkel, politica Berlinului privea „schimbarea prin comerţ“, însă mulţi consideră că abordarea respectivă nu numai că a eşuat, dar a şi schimbat Germania, aceasta devenind îndatorată Chinei.
În această lună, gigantul Cosco şi-a cimentat controlul şi asupra portului grecesc Pireu, acordul intensificând temerile UE privitoare la implicarea în creştere a Chinei în infrastructura europeană şi întâmpinând un val de opoziţie având legătură cu îngrijorări sociale şi legate de mediu, dar şi cu angajementele neonorate ale Chinei privind investiţiile, notează Financial Times.
Acordul vine într-o perioadă tensionată a relaţiilor dintre Europa şi China, UE încercând să-şi protejeze mai bine sectoarele strategice în faţa influenţei tot mai mari a chinezilor.
Giganţii chinezi au început recent să deschidă depozite şi în Europa de est. AliExpress o platformă globală de comerţ electronic deţinută de Alibaba Group, a anunţat finalizarea primului centru logistic independent din Polonia. Iar grupul CECZ construieşte un depozit de 74 milioane de euro în Vac, nordul Budapestei.
Chinezii îşi întăresc şi legăturile feroviare cu Europa, în efortul de a-şi intensifica transportul de mărfuri către continent.
Articolul Noul Drum al Mătăsii a străpuns până în inima Europei. Care este poarta de intrare a Chinei în Europa? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
