Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 6.536 (plus 8,07 faţă de ianuarie-iulie 2021) şi în judeţele Cluj – 1.862 (plus 13,81%), Timiş – 1.861 (plus 4,49%) şi Constanţa – 1.825 (plus 13,85%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Călăraşi – 331 (în creştere cu 3,12% faţă de primele şapte luni ale anului trecut), Ialomiţa – 337 (plus 16,61%) şi Covasna – 341 (plus 3,61%).
Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Gorj (plus 24,75%), Sălaj (plus 23,73%) şi Tulcea (plus 22,85%). În perioada analizată au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate în judeţele Caraş-Severin (minus 16,27%), Brăila (minus 11,76%), Alba (minus 6,67%), Dolj (minus 4,27%) şi Dâmboviţa (minus 2,65%).
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 11.080 (plus 7,5% raportat la ianuarie-iulie 2021), construcţii – 3.759 (plus 7,68%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 3.421 (plus 8,05%) şi industria prelucrătoare 3.335 (plus 9,81%).
În iulie 2022, au fost consemnate 5.587 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (929) şi în judeţele Cluj (298), Timiş (256) şi Constanţa (241).
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
