- Nepotul lui Henrik, Prinţul Danemarcei (care a murit în 2018), nu s-a putut căsători din cauza unor clauze din testamentele bunicului său.
- Danemarca sărbătoreşte nunta regală dintre Prinţul Gustav de Sayn-Wittgenstein-Berleburg, 53 de ani, şi partenera lui de 20 de ani.
- Bunicul mirelui, Henrik, decedat în 2018, stabilise prin testament că nepotul său trebuia să se căsătorească cu o femeie nobilă şi protestantă.
Nepotul lui Henrik, Prinţul Danemarcei (care a murit în 2018), nu s-a putut căsători din cauza unor clauze din testamentele bunicului său. După o lungă bătălie juridică, acesta a reuşit să se căsătorească cu scriitoarea americană Carina Axelsson.
Danemarca sărbătoreşte nunta regală dintre Prinţul Gustav de Sayn-Wittgenstein-Berleburg, 53 de ani, şi partenera lui de 20 de ani, scriitoarea americană Carina Axelsson.
După un lung proces birocratic, nunta a avut un final fericit. Bunicul mirelui, Henrik, decedat în 2018, stabilise prin testament că nepotul, pentru a nu pierde dinastia, drepturile şi toate proprietăţile, trebuia să se căsătorească cu o femeie nobilă şi protestantă.
Partenera lui nu avea niciuna dintre aceste cerinţe, deoarece ea s-a născut dintr-o mamă mexicană şi un tată suedez, fără sânge albastru şi fiind de religie catolică.
Gustav nu s-a dat bătut şi a reuşit să fie eliminat din testamentul bunicului său, clauză care îl împiedica să se căsătorească cu iubita sa.
The post Nuntă regală în Danemarca. Prinţul Gustav a câştigat bătălia juridică şi s-a căsătorit cu scriitoarea Carina Axelsson appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
