Bijuteriile au fost descoperite pentru prima dată în anii 1930 pe insula Yuzhniy Oleniy Ostrov de pe lacul Onega, Rusia. Săpăturile de atunci au descoperit 177 de morminte care conțineau o concentrație de pandantive din dinți de animale și sculpturi în miniatură, reprezentând elanul eurasiatic, castorul și ursul brun.
Un proiect de cercetare de la Universitatea din Helsinki a investigat semnificația animalelor în culturile din Epoca de Piatră, pe baza bunurilor funerare îngropate în morminte preistorice.
În cadrul studiului publicat în Journal of Archaeological Science, mostre de pandantive din os au fost trimise la centrul de cercetare BioArCh de la Universitatea din York pentru a efectua o analiză de spectrometrie de masă (ZooMS). Tehnica identifică speciile din peptide, sau aminoacizi, extrase din proteinele conținute în mostre extrem de mici de os.
Rezultatele au arătat că 12 din cele 37 de probe erau umane, în timp ce restul proveneau în principal din oase de elan și de la o bovină.
177 de morminte care conțin o concentrație de pandantive din dinți de animale și sculpturi
Oasele umane provin din trei morminte, dintre care unul conținea două persoane decedate.
Din conexiunile etnografice, utilizarea oaselor umane ca materie primă pentru obiecte este cunoscută în părți din Asia și America de Sud, unde se încerca adesea să se înjosească părți ale corpului dușmanilor prin prelucrarea lor în obiecte. În același timp, părțile de corp ale membrilor familiei erau purtate din respect sau atașament, de exemplu, după ce erau prelucrate în pandantive.
De obicei, utilizarea osului uman ca materie primă este asociată cu canibalismul, deoarece pe oase există adesea urme de îndepărtare a cărnii. Cu toate acestea, raritatea dovezilor incontestabile face dificilă verificarea canibalismului pe baza descoperirilor arheologice, scrie Heritage Daily.
Viziunea despre lume a popoarelor indigene
„Suprafața pandantivelor din oase pe care le-am cercetat este atât de uzată încât nu se pot distinge eventualele urme de tăiere, ceea ce înseamnă că nu avem niciun motiv să suspectăm canibalismul pe baza descoperirilor din Yuzhniy Oleniy Ostrov”, a explicat profesorul asociat Kristiina Mannermaa.
„Faptul că utilizarea oaselor umane nu a fost subliniată în niciun fel și că obiectele sunt imposibil de distins și similare cu obiectele realizate din oase de animale poate indica întrepătrunderea dintre animale și oameni în viziunea lumii din Epoca de Piatră”, spune Mannermaa.
„Folosirea oaselor de animale și de oameni împreună în același ornament sau îmbrăcăminte ar fi simbolizat capacitatea oamenilor de a se transforma în animale în mintea lor, în plus față de care credeau că animalele pot lua formă umană. Știm că o astfel de estompare a formelor și a granițelor a făcut și încă mai face parte din viziunea despre lume a popoarelor indigene.”
Vă recomandăm să mai citiți și:
Rămășițele unei femei împodobite cu bijuterii rare, descoperite în „Valea Regilor din Siberia”
Un tezaur de bijuterii, descoperit într-un mormânt din Coreea
Una dintre ultimele bijuterii făcute de către neanderthalieni a fost descoperită în Spania
Articolul Oasele umane, folosite ca bijuterii preistorice. Ce au descoperit arheologii în 177 de morminte? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
