„Nu vor fi influenţe majore asupra preţurilor la raft din cauza acestei situaţii, pentru că România produce, a produs şi anul acesta şi va încheia recoltatul în câteva zile iar recolta va asigura necesarul ţării şi un excedent pe care îl va exporta, în aşa fel încât fermierii să beneficieze de veniturile pe care le pot regăsi prin valorificarea producţiei pe care o obţin. Peste o lună, o lună şi ceva începem să pregătim anul agricol următor 2022 – 2023 iar fermierilor le trebuie bani pentru a putea cumpăra inputuri şi a pregăti terenul folosind motorină pentru a crea patul germinativ necesar însămânţării şi evident asigurării, în perspectivă, a producţiei agricole pentru anul viitor. Se lucrează în câmp, fermierii sunt cu toate forţele la faţa locului şi caută soluţii alternative”, a arătat ministrul citat.
Petre Daea a subliniat, însă, că în ultimii doi ani, 2020 şi 2021, în sistemele de irigaţii nu s-a făcut „aproape” nimic arătând că, până la PNRR, sistemul trebuie pus în funcţiune cu banii care există.
„Este o îngrijorare a tuturor şi o supărare legitimă. De doi ani de zile, din anul 2020 şi 2021 în sistemele de irigaţii nu s-a făcut aproape nimic. Am regăsit aceeaşi stare de lucruri pe care am lăsat-o în 2019, cu excepţia unităţilor unde ministrul Adrian Chesnoiu a impus un ritm de execuţie a lucrărilor de investiţii, etapa aceasta de început, de reluare a lucrărilor de investiţii a fost depăşită. Până la PNRR, să punem în stare de funcţionare sistemul cu banii pe care îi avem şi pe care îi are ANIF, repartizaţi din bugetul statului. Legea prevede peste un miliard de euro şi din acest miliard s-a consumat aproape un sfert. Lucrurile sunt în desfăşurare, ritmul de executare trebuie impulsionat, măsurile concrete la faţa locului sunt soluţia. La nivelul ţării situaţia nu este disperată. Nu sunt probleme în sistemele de irigaţii, căutăm să irigăm cât mai mult posibil. Sunt asigurat de cei cu care m-am întâlnit că vor lucra zi şi noapte pentru a pune în stare de funcţionare cât mai multe staţii”, a precizat şeful de la Agricultură.
Pe de altă parte, acesta a explicat că nu este „în consonanţă” cu ministrul Mediului vizavi de secetă.
„Nu aş fi în consonanţă cu ministrul Mediului vizavi de secetă. Aş putea spune de lipsa de apă în sol dar în momentul în care califici suferinţa plantelor trebuie să o vezi la faţa locului. Procentul acesta de 75% se referă la cantitatea de apă pe care o are solul la un moment dat. Urmăresc cum se comportă plantele în câmp şi evident în perimetrele irigate. Ieri (vineri, n.r.) am fost la Brăila şi am văzut în cele aproape 300.000 hectare care sunt amenajate la irigat, culturile din perimetrul irigabil sunt în regulă, nu avem calamităţi în acest perimetru. Astăzi, în Galaţi, din 291.000 hectare care este suprafaţa arabilă a acestui judeţ, pentru 88.000 hectare au fost încheiate contracte de irigare între Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi producătorii agricoli. Culturile se irigă deci iată cum că în perimetrele pe care le avem în funcţiune, înţelegând instalaţiile asigură apa la plante, nu avem pierderi de recoltă, a mai spus Petre Daea.
Ministrul Agriculturii consideră că este prea devreme să se pronunţe dacă seceta va afecta următorul an agricol.
În acest sfârşit de săptămână, Daea va merge în judeţele din estul şi nord-estul ţării, acolo unde este secetă pedologică.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
