Iată exact ce scrie în raportul pe 2022 al companiei petroliere, publicat recent, referitor la rezultatele activității de explorare anul trecut:
OMV Petrom a forat trei sonde de explorare onshore în România din care au rezultat două descoperiri de țiței.
În martie 2022, OMV Petrom a finalizat achiziția datelor seismice 3D Spineni în blocul de explorare X Craiova. Prelucrarea datelor seismice 3D a fost finalizată și a început interpretarea acestora. Portofoliul de prospecte a fost actualizat.
În iunie 2022, sonda de explorare 1 Verguleasa (X Craiova) a descoperit țiței în formațiunea Meoțian. Această descoperire deblochează oportunități semnificative de dezvoltare, inclusiv forarea de sonde de evaluare și dezvoltare în următorii ani. Producția experimentală a început și un plan inițial de dezvoltare a zăcămantului este în curs de elaborare.
În octombrie 2022, a fost finalizată sonda de explorare 3000 Stan Poetaș (blocul VIII Urziceni) operată de Hunt Oil. Ținta principală din Jurasic a fost găsită uscată, prin urmare sonda a fost abandonată.
In noiembrie 2022, prin sonda de explorare 1 Ocnița Nord (blocul VI Târgoviște) s-a descoperit țiței în trei formațiuni diferite (Helvețian, Meoțian și Oligocen). Sonda va fi testată în 2023.
În cazul în care, după teste și rezultatele producției experimentale, se va constata că resursa de petrol este viabilă comercial și va începe extracția, Petrom, singura companie care extrage țiței în cantități semnificative din România, are o șansă să mai reducă din declinul natural al producției și să își crească rezervele de hirocarburi. Anul trecut, producția de țiței și condensat a companiei a fost de 20,9 milioane de barili, în scădere cu 9% față de anul precedent, iar cea de gaze de 3,45 miliarde de metri cubi, în scădere cu 7%.
Rezervele de petrol tot scad
Potrivit datelor Petrom, la finalul anului 2022, rezervele totale dovedite de țiței și gaze naturale din portofoliul companiei au scăzut la 380 milioane barili echivalent petrol (bep), în scădere de la nivelul de 419 milioane bep de la finalul lui 2021. Media pe ultimii trei ani a ratei de înlocuire a rezervelor a scăzut la 31% în 2022, de la 40% în 2021.
Citește și:
Țițeiul kazah începe să ajungă la rafinăria Petromidia ocolind Rusia
În cazul în care se va lua, la jumătatea anului, decizia de a se extrage gazele din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, rezervele de tip 1 P, adică dovedite, vor fi semnificativ mai mari. “Rezervele dovedite și probabile de țiței și gaze naturale au crescut la 741 mil. bep (2021: 680 mil. bep), în principal datorită progresului proiectului Neptun Deep, ca urmare a depunerii declarației de descoperire comercială la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, parțial contrabalansată de revizuirea în scădere a rezervelor estimate ale zăcămintelor existente”, mai arată Petrom în raportul anual.
La sfârșitul anului 2022, Petrom opera 150 de zăcăminte comerciale de țiței și gaze naturale în România.
Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 de milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.
Citește și:
Marjele pentru carburanți scad accentuat, mai ales în Europa, profiturile rafinăriilor vor fi afectate. Prețuri mai mici la pompă
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
