Glory Hole, din lacul artificial Berryessa, California, nu este un fenomen natural, ci un dispozitiv sofisticat de inginerie hidraulică. Se numeşte „deversor” şi împiedică apa să scufunde zona înconjurătoare.
Abisul a fost construit în barajul Monticello între 1953 şi 1957, în Lacul Berryessa, unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din California. Barajul a fost creat pentru a controla aproximativ 362.000 de litri de apă pe secundă, notează Mediafax.
Înghite 1.360 de metri cubi de apă pe secundă
Gaura se activează atunci când nivelul lacului se ridică la 15,5 metri deasupra nivelului dispozitivului în formă de pâlnie. Diametrul deversorului măsoară 22 de metri la suprafaţă, pentru a trece treptat la cei 8,5 metri ai orificiului de la ieşire şi este conectat la un tunel care face ca apa să curgă mai mult de 600 de metri în aval.
Glory Hole poate înghiţi 1.360 de metri cubi de apă pe secundă.
Articolul Prăpastia din lacul Berryessa care înghite 1.360 de metri cubi de apă pe secundă. Cum funcționează apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
