La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 0,66 dolari, sau 0,70%, la valoarea de 90,60 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ a crescut cu 0,51 dolari, sau 0,60%, la 87,33 dolari. Vineri, ambele cotaţii atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, şi se îndreaptă spre un avans de aproximativ 17% luna aceasta, cel mai mult din februarie 2021, scrie Agerpres.
„Pieţele sunt îngrijorate de întreruperea livrărilor legate de criza din Ucraina, care ar putea majora şi mai mult preţurile”, a apreciat analistul Carsten Fritsch, de la Commerzbank.
Duminică, şeful NATO a declarat că Europa trebuie să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, în condiţiile în care Marea Britanie a avertizat că „este foarte probabil” ca Rusia să caute să invadeze Ucraina.
Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că „actualele tensiuni geopolitice, planurile privind ridicarea restricţiile din multe ţări europene şi problemele din Ecuador sprijină preţul ţiţeiului la începutul săptămânii”.
De asemenea, piaţa este în alertă din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că au interceptat o rachetă balistică lansată de rebelii houthi din Yemen, în condiţiile în care statul din Golf găzduieşte vizita istorică a preşedintelui israelian Isaac Herzog.
Investitorii aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), care ar putea lua în considerare o altă majorare a producţiei.
Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari.
Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020.
OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei.
„Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta”, declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi.
OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019.
Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
