Contractul pentru acest pasaj a fost lansat la licitație pe 24 mai, cu o valoare estimată de 20,58 milioane de lei.
Pe lângă asocierea de firme ale Primăriei Sectorului 3, la licitație mai depusese ofertă și asocierea IBB-HIB ROMANIA (Leader) – IBB Haus -und Industriebau GmbH.
Contractul vizează realizarea unui pasaj rutier suprateran cu două benzi pe sens de deplasare, care să traverseze intersecția pe direcția Șoseaua Gării Cățelu – Strada Drumul Între Tarlale.
„În prezent, în intersecția Șoseaua Cățelu – Șoseaua Industriilor –Drumul între Tarlale, traficul auto se desfășoară cu dificultate, elementele geometrice sunt necorespunzătoare, existând și o cale ferată funcțională în dreptul căreia este amenajată o trecere la nivel. Prin acest proiect ne propunem și să asigurăm tranzitarea Sectorului 3, pentru ieșirea în A2, din zona de Nord a Bucureștiului, fără blocaje”, spuneau reprezentanții Primăriei Sectorului 3 în ianuarie.
6 pasaje noi în Sectorul 3
La începutul anului, Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Sorin Negoiță, a prezentat o hartă (foto jos) cu detalii privind construirea a șase pasaje. Astfel, pe lângă Pasajul Cățelu, este ilustrat proiectul gigant al pasajului de sub Bulevardul Unirii, cel de la intrarea Autostrăzii Soarelui (A2) în Capitală, un pasaj la Ikea și alte două două pasaje rutiere subterane pentru fluidizarea traficului pe Șoseaua Mihai Bravu.
The post Primăria Sectorului 3 a atribuit unor firme proprii contractul scos la licitație pentru Pasajul Cățelu appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
