- Proiectul de lege care introduce votul de la 16 ani a fost depus la Senat.
- Propunerea a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru Drepturile Omului.
- Psihologul consideră că la vârsta de 16 ani, copiii pot fi influențați.
Propunerea a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, urmând să intre la raport.
„În cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului, eu am fost prezentă din partea Asociației Elevilor din Constanța, pentru a susține coborârea vârstei de vot de la 16 ani.”, a spus Ariana Dudună, președintele Asociației de Elevi din Constanța.
De exemplu, un tânăr de 16 ani ar putea să voteze acolo la alegerile locale, însă în România nu poate face același lucru. Din această perspectivă, România își desconsideră tinerii.
Radu Szekely, consilier în Ministerul Educației susține că propunerea este una interesantă și i-ar face pe elevi să-și crească spiritul civic și interesul pentru procesul democratic.
„Totuși, nu ar trebui să aibă drept la vot la toate alegerile” , spune acesta.
Jeni Chiriac, psiholog, consideră că la vârsta de 16 ani, copiii pot fi influențați atunci când vine vorba de astfel de decizii.
„Trebuie să înțelegem că până la vârsta de 18 ani și uneori, unii până la 21 sau toată viața lor, se ghidează după ceea ce înseamnă a simți. Și atunci, în mare parte iau decizii emoționale. Când vorbim de campanii, ei pot să fie destul de vulnerabili.”
The post Proiectul de lege care introduce votul de la 16 ani a fost depus la Senat appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
