Flux-stiri

Proteina care stă la baza plăcerii în timpul actului sexual. Ce se întâmplă când lipseşte Piezo2

  • Sexualitatea este mai puţin misterioasă astăzi, datorită cercetărilor.
  • Un studiu realizat de American National Institutes of Health (NIH) a evidenţiat rolul unei proteine ​​în experienţa plăcerii sexuale şi în atingerea orgasmului.
  • Această proteină se numeşte Piezo2.

Se numeşte Piezo2 şi se ştia deja că este implicat în simţul tactil. Intră în joc şi în sensibilitatea zonei genitale şi în atingerea orgasmului. Cercetătorii au observat că persoanele care suferă de o patologie foarte rară, numită sindrom de deficienţă Piezo2, experimentează o sensibilitate genitală redusă şi un orgasm mai puţin intens sau complet absent.

Studiul, publicat în revista Science, oferă dovezi ale legăturii dintre această proteină şi răspunsul sexual. Lucrarea ajută la o mai bună înţelegere a mecanismelor importante care stau la baza sexualităţii umane şi ar putea servi la identificarea de noi ţinte terapeutice pentru diferite probleme şi disfuncţii sexuale.

Proteinele Piezo1 şi Piezo2 intră în acţiune în cadrul unor procese senzoriale importante legate de atingere şi propriocepţie, capacitatea de a-ţi percepe corpul în spaţiu atunci când se ţin ochii închişi. Dar ele joacă şi un rol în durere, nevoia de a urina şi funcţia gastro-intestinală. Descoperirea lor, împreună cu cea a altor receptori, descrise în 2010, le-a adus oamenilor de ştiinţă Ardem Patapoutian şi David Julius Premiul Nobel pentru Medicină în 2021.

Proteina Piezo2 se găseşte în unele terminaţii nervoase. Atunci când aceşti nervi sunt supuşi presiunii, Piezo2 iniţiază un proces fiziologic în care semnalele ajung la creier. La rândul său, creierul oferă un răspuns la aceşti stimuli, permiţându-ne să recunoaştem şi să percepem senzaţiile tactile. Vorbim în special despre percepţia atingerilor uşoare, precum mângâierea unei fulg.

Studiu pe bărbaţi şi pe femei

Cercetătorii au arătat că acest mecanism este acelaşi care contribuie şi la răspunsul şi plăcerea sexuală. În cercetare, autorii au implicat 3 bărbaţi şi două femei cu Piezo2 lipsă. Au examinat, de asemenea, şoarecii cu mutaţia genetică corespunzătoare.

Testele au presupus investigaţii comportamentale la voluntari, împreună cu realizarea de imagini biomedicale ale organelor genitale la animale. Datele indică implicarea puternică a unui anumit tip de neuroni, care sunt concentraţi în zonele erogene şi care sunt legate de activarea şi funcţionarea proteinei Piezo2. Rezultatele au confirmat o atenuare a sensibilităţii genitale la animalele cu proteina lipsă: şoarecii, de fapt, nu au putut să se reproducă, iar masculii nu au putut avea erecţie.

Voluntarii au raportat, de asemenea, mai puţină sensibilitate în zonele erogene, împreună cu orgasm mai puţin intens (la bărbaţi) şi fără orgasm (la femei). Cu toate acestea, toţi cei cinci participanţi au spus că au fost capabili să aibă o viaţă sexuală satisfăcătoare.

Studiul are unele limitări, indicate de cercetători. Cu toate acestea, identifică perspective de cercetare pentru noi tratamente potenţiale împotriva hipersensibilităţii sau, dimpotrivă, hiposensibilităţii regiunii genitale la indivizii cu anomalii specifice. În general, sindromul de deficienţă Piezo2 este extrem de rar, după cum explică autorii, aşa că, în cazul problemelor sau disfuncţiilor sexuale, nimeni nu se gândeşte, cel puţin la început, la această patologie.

Citește și

The post Proteina care stă la baza plăcerii în timpul actului sexual. Ce se întâmplă când lipseşte Piezo2 appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews

Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Conțescu Daniel


Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 6 times, 1 visits today)
Vidjean Mihai
Vidjean Mihai
Mihai Vidjean - autor articole Absolvent Comunicare si Jurnalism, profesor „Științe și metode de investigare jurnalistică office@ziardestiri.ro
https://ziardestiri.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code