ZIUA 19 – Război în Ucraina
Noi negocieri Ucraina-Rusia, luni
O sesiune de negocieri prin videoconferinţă între Rusia şi Ucraina va avea loc luni, a confirmat duminică seara Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP.
„Luni va avea loc o sesiune de negocieri pentru a face un rezumat al rezultatelor preliminare” ale discuţiilor, a scris el pe contul său de Twitter.
Mai devreme, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, anunţase că acest schimb de opinii va avea loc luni prin videoconferinţă, scrie Agerpres.
„Negocierile continuă fără întrerupere prin videoconferinţă. Grupurile de lucru lucrează în mod constant. Un număr mare de probleme necesită o atenţie constantă”, a precizat Mihailo Podoliak.
Un negociator rus a apreciat duminica aceasta că, în general, discuţiile progresează.
„Dacă comparăm poziţia celor două delegaţii între începutul negocierilor şi acum, atunci vedem progrese semnificative”, a spus Leonid Sluţki, un deputat care făcea parte din delegaţia rusă care s-a întâlnit recent cu negociatorii ucraineni în Belarus.
„Aşteptarea mea personală este ca acest progres va duce foarte curând la o poziţie comună între cele două delegaţii şi la semnarea unor documente”, a adăugat el, citat de agenţiile ruse de presă.
De la începutul ofensivei militare a Moscovei la 24 februarie, în Belarus au avut loc trei runde de discuţii. Acestea s-au concentrat în principal pe crearea de coridoare umanitare pentru civili.
Joi, miniştrii de externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, au părăsit discuţiile din Turcia fără a anunţa progrese tangibile, dar au afirmat că cele două ţări sunt dispuse să continue dialogul în ciuda divergenţelor.
Duminică, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a repetat pe Twitter că Moscova a încetat să mai lanseze „ultimatumuri” Kievului şi a început „să asculte cu atenţie” propunerile ucrainene.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că Moscova a adoptat o abordare „fundamental diferită” în aceste negocieri. Omologul său rus, Vladimir Putin, a evocat „progrese” în convorbirile ruso-ucrainene, fără alte detalii.
Zelenski reclamă o zonă de excludere aeriană, altfel ”rachete ruseşti vor cădea” asupra NATO
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a îndemnat luni din nou NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra ţării sale, avertizând că, în caz contrar, Alianţa Nord-Atlantică ar putea să vadă „rachete ruseşti” căzând asupra statelor sale membre, notează AFP.
„Dacă nu ne închideţi cerul, este doar o chestiune de timp, rachete ruseşti vor cădea pe teritoriul vostru, pe teritoriul NATO, peste casele cetăţenilor din NATO”, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat puţin după miezul nopţii, scrie Agerpres.
El s-a exprimat la o zi după atacurile aeriene ruse asupra unei baze de antrenament ucrainene situată la aproximativ 20 de kilometri de Polonia, membră a NATO şi UE, în apropierea oraşului ucrainean Lviv (vest).
Potrivit ucrainenilor, aceste bombardamente au făcut 35 de morţi şi 134 de răniţi.
„Numai în regiunea Lviv, au căzut 30 de rachete”, a spus şeful statului ucrainean. „Nu se întâmpla nimic care să poată ameninţa teritoriul Federaţiei Ruse. Şi la doar 20 de kilometri de frontierele NATO”, a insistat el.
„Anul trecut, i-am avertizat clar pe liderii NATO că, dacă nu se iau măsuri preventive severe împotriva Federaţiei Ruse, aceasta va începe războiul”, a adăugat el.
Generalul polonez Waldemar Skrzypczak, un fost comandant al forţelor aeriene, afirmase mai devreme că această bază este folosită pentru pregătirea unităţilor legiunii străine, voluntari sosind în Ucraina pentru a lupta împotriva ruşilor. Tot acolo a ajuns şi o parte din ajutorul militar oferit Ucrainei de ţările occidentale după invazia acesteia de către Rusia la 24 februarie.
În ce îl priveşte pe jurnalistul american Brent Renaud, ucis duminică lângă Kiev, „a fost un atac deliberat al armatei ruse”, a subliniat preşedintele ucrainean. Un alt jurnalist american aflat în acelaşi vehicul cu decedatul a fost rănit, precum şi un civil ucrainean.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov spune că se află în Ucraina, lângă Kiev
Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, un protejat al preşedintelui Vladimir Putin, a afirmat luni că se află în Ucraina alături de forţele Moscovei care desfăşoară o ofensivă în ţară, notează AFP.
Ramzan Kadîrov, denunţat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în republica sa caucaziană, a publicat un videoclip pe Telegram care îl arată în uniformă militară studiind planuri în jurul unei mese cu soldaţi într-o cameră.
El a subliniat apoi într-un mesaj că acest videoclip a fost filmat la Gostomel, un aeroport situat în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei, capturat de forţele ruse în primele zile ale ofensivei lor.
Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent.
„Zilele trecute eram la aproximativ 20 de kilometri de voi, naziştilor de la Kiev, iar acum suntem şi mai aproape”, a scris Ramzan Kadîrov, îndemnând forţele ucrainene să se predea, „sau veţi fi terminaţi”.
„Vă vom arăta concret că practica rusă învaţă războiul mai bine decât teoria străină şi recomandările consilierilor militari”, a adăugat el.
Ramzan Kadîrov, care conduce Cecenia cu o mână de fier, este loial Kremlinului şi dispune de o miliţie paramilitară la ordinele sale.
La începutul ofensivei ruse, pe reţelele sociale au circulat imagini cu o piaţă din Groznîi, capitala cecenă, plină de soldaţi care pretindeau că sunt pe punctul de a pleca spre Ucraina.
Forţele aflate sub controlul lui Kadîrov sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia, reaminteşte AFP.
Ucraina: Alimentarea electrică a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită
Sursa de alimentare a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită duminică, a anunţat agenţia nucleară ucraineană Energoatom, citându-l pe ministrul ucrainean al Energiei, relatează AFP.
”Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor de la Ukrenergo (operatorul ucrainean al şantierului), inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl, confiscată de ocupanţii ruşi”, a indicat ministrul Guerman Galuşcenko, într-un comunicat publicat de Energoatom şi citat de Agerpres.
”De acum înainte, sistemele de răcire a ansamblului de combustibil vor funcţiona din nou normal şi mai mult datorită generatoarelor de rezervă”, a adăugat el.
Miercuri, Ukrenergo a anunţat că centrala, care a provocat cel mai grav dezastru nuclear civil în 1986, ”a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus”.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat însă că incidentul nu a avut ”un impact major asupra siguranţei”, în timp ce ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că centrala are generatoare de rezervă, cu o capacitate de doar 48 de ore.
O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari
O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat, duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi.
Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare.
„În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro”, se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF.
Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.
100.000 de refugiaţi din Ucraina, în 24 de ore – ONU
Aproximativ 100.000 de persoane în 24 de ore au mărit rândurile refugiaţilor din cauza luptelor din Ucraina, la peste două săptămâni de la invazia ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit unui ultim bilanţ al ONU publicat duminică, relatează AFP.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a înregistrat exact 2.698.280 de refugiaţi din Ucraina pe site-ul său, în jurul orei 11:00 GMT. Sunt cu 100.733 mai mulţi refugiaţi decât indica bilanţul anterior.
Europa nu a mai avut un aflux atât de rapid de refugiaţi de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Înaltului Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.
Patru milioane de persoane ar putea dori să părăsească ţara pentru a scăpa de război, conform primelor estimări ale ONU, cifră care, cu siguranţă, ar urma să fie revizuită în creştere, potrivit UNHCR.
Înainte de acest conflict, Ucraina avea peste 37 de milioane de locuitori în teritoriile controlate de Kiev – care nu includ Crimeea anexată de Rusia, nici zonele aflate sub controlul separatiştilor pro-ruşi.
UNHCR notează de asemenea că între 18 şi 23 februarie, 96.000 de oameni au traversat din teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk în Rusia.
După sosirea lor în Moldova, o ţară mică de 2,6 milioane de locuitori şi una dintre cele mai sărace din Europa, unii dintre refugiaţi îşi continuă călătoria în România sau Ungaria, adesea pentru a-şi regăsi familia.
Potrivit UNHCR, 104.929 de refugiaţi veniţi din Ucraina erau înregistraţi în ţară la 10 martie.
UNHCR nu şi-a actualizat statisticile privind România. Agenţia ONU pentru Refugiaţi a înregistrat aproape 85.000 de refugiaţi la 8 martie. Ca şi în cazul Moldovei, mulţi refugiaţi decid să meargă mai departe odată ce sunt în siguranţă.
Ministrul rus de Finanţe: Jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate: „Parteneriatul cu China va ajuta Rusia să diminueze impactul sancţiunilor occidentale”. China va suporta ”cu siguranţă” consecinţe dacă va ajuta Rusia să evite sancţiunile drastice impuse, a declarat consilierul americand pentru securitate naţională.
Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters, scrie News.ro.
Beijingul va suporta ”cu siguranţă” consecinţe dacă va ajuta Moscova să evite sancţiunile drastice impuse din cauza invaziei în Ucraina, a avertizat consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, care urmează să se întâlnească luni la Roma cu un diplomat de rang înalt al Chinei, Yang Jiechi, conform Reuters, scrie News.ro.
Sullivan a declarat pentru CNN că Statele Unite sunt de părere că Beijingul era înştiinţat de planul Rusiei de a invada Ucraina înainte ca invazia să aibă loc, deşi este posibil ca statul chinez să nu fi înţeles întreaga amploare a planului.
În prezent, Washingtonul urmăreşte îndeaproape în ce măsură Beijingul a oferit sprijin economic sau material Rusiei şi ar impune consecinţe dacă ar face acest lucru.
”Îi comunicăm în mod direct, în privat, Beijingului că vor exista cu siguranţă consecinţe pentru sancţiunile ample, eforturile de sustragere de la acestea sau sprijinul acordat Rusiei de a le echiliba”, a spus Sullivan.
”Nu vom permite ca acest lucru să meargă mai departe şi să existe un colac de salvare pentru Rusia împotriva acestor sancţiuni economice din orice ţară şi oriunde în lume”, a mai precizat el.
Un înalt oficial al SUA a spus că războiul din Ucraina va fi o ”temă importantă” în timpul întâlnirii lui Sullivan cu Yang, care face parte dintr-un efort mai amplu al Washingtonului şi Beijingului de a menţine canale deschise de comunicare şi de a gestiona concurenţa dintre cele două mari economii ale lumii.
”Această întâlnire are loc în contextul războiului nejustificat şi brutal al Rusiei împotriva Ucrainei şi, deoarece China s-a alăturat Rusiei pentru a-şi promova propria viziune asupra ordinii mondiale, aşadar, mă aştept… ca cei doi să discute despre impactul războiul Rusiei în Ucrainei din perspectiva securităţii regionale şi globale”, potrivit oficialului american.
SUA au anunţat, sâmbătă, că vor furniza armament suplimentar în valoare de până la 200 de milioane de dolari forţelor ucrainene.
SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni ample, fără precedent, Rusiei, precum interdicţia importului de energie.
Beijingul, un partener comercial-cheie al Rusiei, a refuzat să califice acţiunile Rusiei drept invazie, deşi preşedintele chinez, Xi Jinping, a făcut apel la ”reţinere maximă” cu privire la situaţia din Ucraina săptămâna trecută, după o întâlnire virtuală cu cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.
Xi şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul sancţiunilor asupra finanţelor la nivel mondial, aprovizionării cu energie, transporturilor şi lanţurilor de aprovizionare, pe fondul semnelor tot mai mari că sancţiunile occidentale limitează capacitatea Chinei de a cumpăra petrol rusesc.
”Dacă Sullivan crede că poate convinge China să participe la sancţiuni împotriva Rusiei, va fi dezamăgit”, a afirmat Hu Xijin, fost redactor-şef al cotidianului de stat Chinese Global Times, pe Twitter.
Sullivan se va întâlni la Roma şi cu Luigi Mattiolo, consilier diplomatic al premierului italian, Mario Draghi, pentru a continua coordonarea răspunsului comunităţii internaţionale puternic la ”războiul ales” preşedintelui Vladimir Putin, conform sursei citate.
Fondul Monetar Internaţional a anunţat că Beijingul riscă să nu atingă ţinta de creştere economică de 5.5% pentru 2022 din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Preşedintele FMI a precizat că a discutat cu banca centrală a Chinei pentru a convinge Rusia să încheie războiul.
Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters.
„Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov.
”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el.
Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”.
Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor.
Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite.
Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei.
În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua.
Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută.
Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
