La eveniment au participat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Natalia Gavriliţa, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu, şi ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, scrie Agerpres care citează Moldpres.
Preşedintele Maia Sandu a anunţat că a convocat pentru vineri şedinţa de constituire a Comisiei pentru Integrare Europeană, care întruneşte reprezentanţi ai mai multor autorităţi şi are menirea să coordoneze procesul de pregătire a aderării ţării la UE.
‘Este un proces complex la care avem foarte mult de lucru. M-am bucurat să aud astăzi din partea Guvernului că suntem gata să transmitem răspunsurile la primul chestionar, pe care l-am primit de la Comisia Europeană acum 11 zile. UE este un proiect al păcii, bunăstării şi prosperităţii şi Republica Moldova, ca o ţară mică şi vulnerabilă, va fi în siguranţă în familia UE. În această familie putem oferi cetăţenilor noştri democraţie consolidată şi bunăstare. Ştim ce avem de făcut’, a declarat Maia Sandu.
Premierul Natalia Gavriliţa a mulţumit persoanelor implicate în procesul de completare a chestionarului, pentru abnegaţia şi rapiditatea cu care au muncit.
‘Vrem să aducem Europa la noi acasă. La acest chestionar a lucrat multă lume (…), au fost şi persoane din societatea civilă care au muncit pentru a putea aduce un rezultat’, a spus Gavriliţa.
Chestionarul a fost transmis ambasadorului UE la Chişinău, care a remarcat rapiditatea cu care acesta a fost completat, şi a menţionat că este un prim pas în drumul lung spre aderarea la UE. ‘Noi aşteptam răspunsurile, pentru că sunt necesare pentru formarea avizului Comisiei Europene. Chestionarul va fi transmis colegilor mei’, a arătat ambasadorul Mazeiks.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
