Conform Ministerului Finanţelor, împrumutul va fi folosit pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Sumele vor fi disponibilizate în zece rate, în baza îndeplinirii de către partea română a ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului. Totodată, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului.
„Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de aproximativ 15 miliarde de euro aferente cheltuielilor bugetare necesare pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR. Acum urmează ca Ministerul Finanţelor să încheie un Acord subsidiar cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv monitorizarea atingerii jaloanelor şi a ţintelor şi întocmirea raportărilor solicitate de Comisia Europeană”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.
Potrivit sursei citate, perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026, iar fiecare tragere, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de graţie de zece ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.
România beneficiază prin PNRR de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro grant şi restul împrumut.
The post România a semnat Acordul de împrumut pentru o primă tranșă de aproape 15 miliarde de euro din PNRR appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
