- Francezii beau, în medie, 132 de zile pe an
- Un român se îmbată de 10-11 ori pe ani
- Totuși, românii sunt fruntași la a zice „de mâine nu mai beau”
A fost numărat fiecare pahar de băutură dat pe gât în anul 2021, iar noi nu ne putem plânge. Francezii ies cel mai rău. Sau cel mai bine, depinde din ce unghi de vedere privim.
Francezul este pe primul loc pe podium, deoarece bea alcool 132 de zile, în medie dintr-un an. Dacă vorbim de locul 2, o avem pe Noua Zeelandă cu 120 de zile de băutură, urmată de Olanda, Ungaria și Marea Britanie. Românii nu sunt băutori de cursă lungă, dar nu stau nici ei rău.
Dacă te întrebi de câte ori pe an se imbată oamenii din fiecare țară:
- Australia – 26.7
- Danemarca – 23.8
- Finlanda – 23.8
- SUA – 23.1
- Marea Britanie – 22.5
- ……
- Ungaria – 15.1
- …….
- Italia – 10.8
- Germania – 10.6
- ROMÂNIA – 10.6
România e pe locul 20, cu un număr de 10-11 beții pe an. Mai puțin ca Germania, Italia sau Spania. Chiar și vecinii unguri o fac lată de mai multe ori.
Cei mai bețivi oameni din lume sunt în Australia și se fac mangă de 26 de ori pe an. Își fac de cap des și danezii, finlandezii, americanii și britanicii.
Cât de des le pare oamenilor rău la mahmureală?
SURSA: Global Drug Survey 2021
- Irlanda: 28.4
- Polonia: 28.3
- Noua Zeelandă: 27.4
- România: 27.3
- Spania: 26.7
Aici, România e pe 4 după, Irlanda, Polonia și Noua Zeelandă, unde oamenii spun cel mai des: „Gata! De mâine nu mai beau!”. Practic, nu bem noi des, dar când o facem ne pare rău.
The post România nu e în top nici la băutură. Topul țărilor consumatoare de alcool appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
