- Deloitte estimează că monumentul Colosseum valorează 79 mld. de euro.
- Romanii ar plăti 90 de euro pentru a păstra Colosseumul în patrimoniu.
- În 2019, aproximativ 7 milioane de turiști au vizitat Colosseumul.
Scump, dincolo era mai ieftin. Întrebați câți bani ar da pentru ca Italia să nu vândă Colosseumul, localnicii din Roma au răspuns – 90 de euro. Restul italienilor nu prețuiesc la fel de mult monumentul – ar da doar 50 de euro. Sondajul a fost realizat, după ce Deloitte a estimat că valoarea Colosseumului se ridică la 79 de miliarde de euro – asta după ce a adunat prețul biletului pentru vizitarea monumentului și banii cheltuiți de turiști în Piazza del Colosseo.
Colosseumul e cel mai vizitat monument al Italiei. Înaintea pandemiei, în 2019, aproximativ 7 milioane de turiști au mers la Colosseum
Colosseumul, unul dintre cele mai emblematice monumente din Italia, ar aduce PIB-ului ţării 1,4 miliarde de euro anual, potrivit analiştilor. Valoarea totală a celebrului monument s-ar putea ridica la ordinul zecilor de miliarde, scrie Bloomberg.
Deloitte estimează că „valoarea activelor sociale” produse de faimosul monument se ridică la 79 de miliarde de euro. Uriaşa sumă a fost calculată adunând preţul biletului pentru monument şi a banilor pe care vizitatorii îi lasă în urmă după ce aceştia interacţionează şi cu alte afaceri din proximitatea Coloseumului.
Ca să rămână al Italiei și să nu îl cumpere altcineva, localnicii din Roma sunt dispuși să dea 90 de euro, iar ceilalți italieni, 40.
The post Romanii ar plăti 90 de euro pentru a păstra Colosseumul în patrimoniu appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
