Preşedinţia rusă a comunicat ulterior că „obiectivele prevăzute pentru exerciţiile forţelor de descurajare strategică au fost atinse pe deplin, toate rachetele şi-au atins ţintele fixate”, transmite AFP.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, aflat la Moscova, a asistat alături de Putin la exerciţii, dintr-un centru de comandă de la Kremlin, informează presa de la Minsk. Televiziunea publică a difuzat imagini cu cei doi şefi de stat urmărind prin videoconferinţă rapoartele generalilor.
Ministrul apărării, Serghei Şoigu, a declarat că au fost lansate rachete balistice hipersonice Kinjal şi rachete de croazieră hipersonice Zircon.
AFP reaminteşte că Putin a susţinut că aceste noi arme din arsenalul Rusiei sunt „invincibile”. Ministerul apărării de la Moscova a difuzat imagini cu tiruri de rachete în urma cărora se vedeau pe cer dâre de fum.
Şeful statului major rus, generalul Valeri Gherasimov, arătase că „obiectivul principal” al exerciţiilor este „antrenamentul forţelor strategice ofensive pentru a provoca inamicului o înfrângere garantată”.
Reuters apreciază că este vorba de o nouă etalare de forţă din partea Rusiei, în contextul tensiunilor cu Ucraina. În ultimele luni, militarii ruşi au efectuat o serie de exerciţii, în cadrul cărora efective de peste 150.000 au fost concentrate la frontiera ucraineană, în nord, sud şi est. Agenţia citată reaminteşte că Putin şi alţi oficiali ruşi de rang înalt menţionează adesea faptul că Rusia este, alături de Statele Unite, una din cele mai mari puteri nucleare din lume.
Sursa foto: captură Youtube
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
