„Ne-am dori să sperăm că liderii acestor trei ţări (…) nu se vor concentra doar pe sprijinirea Ucrainei şi proiectele privind continuarea furnizării în continuare de arme. Acest lucru este total inutil şi nu va face decât mai mult rău acestei ţări”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Cu toate acestea, el a spus că „speră că ei (cei trei lideri) îi vor cere (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski să aibă o abordare realistă a situaţiei”.
La rândul său, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris un mesaj în limba engleză pe Twitter în care a luat în derâdere vizita celor trei lideri europeni, numindu-i pe Macron, Scholz si Draghi ”europeni iubitori de broaşte, cârnaţi şi spaghete”, notează dpa.
În opinia lui Medvedev, această vizită a lui Emmanuel Macron, Olaf Scholz şi Mario Draghi are o „utilitate zero” şi a insinuat că cei trei se îmbată cu „horilka”, vodca ucraineană.
„Ei au promis din nou Ucrainei aderarea la UE şi obuziere vechi, apoi, îmbuibaţi cu horilka, se vor întoarce acasă cu trenul, ca acum 100 de ani”, a scris pe Twitter Medvedev, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.
„Cu toate acestea, ei nu vor aduce Ucraina mai aproape de pace. Ceasul ticăie”, a mai scris el.
Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Rusiei în perioada 2008-2012 şi premier între 2012 şi 2020, deţine în prezent funcţia de vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
