- Rusia a bombardat Kievul, iar Ucraina a distrus două avioane Su-30 rusești.
- Putin și Zelenski nu se înțeleg pe armistițiul pentru Ziua Victoriei.
- Zelenski: Ucraina nu răspunde de siguranța oficialilor care merg la Moscova pe 9 mai.
- Noul președinte al României va elabora Strategia Națională de Apărare a Țării.
- România are nevoie de o nouă viziune de apărare, cu mai mulți militari.
Rusia și Ucraina nu se înțeleg privind un armistițiu. Putin a cerut încetarea focului pentru trei zile, în perioada 8 – 10 mai, pentru a nu-i fi deranjată parada organizată la Moscova de Ziua Victoriei, în timp ce Zelenski declară că nu e nevoie să aștepte până atunci, pot înceta luptele de acum pe o perioadă de 30, 60 sau chiar 90 de zile. Până la o înțelegere, Kievul și Harkovul au fost bombardate masiv noaptea trecută, în timp ce Ucraina a lovit baze militare din Crimeea și a distrus cel puțin două aeronave.
Ce se va întâmpla la Moscova de Ziua Victoriei
Zelenski a spus foarte clar că Ucraina nu răspunde de siguranța oficialilor care merg la Moscova pe 9 mai. A menționat chiar că sunt reprezentanți din diferite țări care iau legătura cu Ministerul ucrainean de Externe pentru a se asigura că nu vor exista bombardamente la Moscova pe 9 mai.
Totuși, Zelenski a subliniat că Ucraina și armata sa nu pot garanta securitatea – doar Rusia poate face acest lucru pentru invitați. Acest aspect depinde și de acțiunile Rusiei. Au mai existat armistiții, cum ar fi de Paște, însă armata rusă a încălcat acel armistițiu în cel puțin 3.000 de situații.
Pe 9 mai la Moscova, sunt prezenți președinți din Kârgâzstan, Kazahstan, Turkmenistan, Tadjikistan, dar și lideri din Palestina, Azerbaidjan, Abhazia, Cuba și Yemen. Din Brazilia, dar și președintele Chinei, Xi Jinping, și cel al Venezuelei.
Președintele Serbiei, Vučić, și premierul Slovaciei au anunțat că nu vor mai ajunge la Moscova, motivând că s-ar fi îmbolnăvit subit. Așadar, este clar că Zelenski probabil nu va ataca Moscova, atât timp cât nici Rusia nu atacă Kievul. Ar putea exista un armistițiu de trei zile, dacă armata rusă și generalii săi vor respecta, într-adevăr, ordinul lui Putin. Așa cum spuneam mai devreme, în alte situații, Rusia a profitat de astfel de armistiții, în loc să le respecte.
Care va fi rolul noului Președinte al României în contextul războiului din Ucraina
O parte dintre români își doresc să rămânem în Uniunea Europeană și NATO, însă o altă parte vrea ieșirea din NATO, sau votează cu candidați care susțin această idee. Așadar, unul dintre rolurile principale ale viitorului președinte este să unească românii și să definească un proiect de țară clar, care să fie susținut atât de populație, cât și de guvernul care va trebui să îl pună în aplicare.
În ceea ce privește securitatea, noul președinte al României trebuie, în termen de șase luni, să elaboreze strategia națională de apărare a țării. Ultima strategie acoperă perioada 2020–2024 și identifică Rusia ca principala amenințare.
Trebuie analizat ce urmează și ce măsuri sunt necesare. Până acum, niciun lider politic nu a luat decizii importante în privința pregătirii populației pentru apărare. Ungaria, de exemplu, o țară cu o populație la jumătate față de România, are deja o rezervă operațională mai mare, după ce a înființat anul trecut trupe teritoriale.
Politicienii români au blocat proiectul privind serviciul militar voluntar, nu discută despre trupe teritoriale și evită subiectul pregătirii populației. În Polonia, Franța, Germania și Marea Britanie au fost lansate programe ample de pregătire pentru apărare, bazate pe voluntariat – nu obligatorii – dar cei care participă sunt recompensați financiar.
Din punct de vedere al securității, viitorul președinte, ca șef al armatei, trebuie să decidă ce tip de armată este necesară pentru atingerea obiectivelor din strategia națională, și să stabilească relații clare cu principalii parteneri ai României. Până acum, colaborarea cu Statele Unite a fost esențială, însă vedem că politica americană se schimbă, iar retragerea militarilor americani din Europa este discutată.
Viitorul președinte trebuie să analizeze care este cea mai importantă putere militară din regiune. La Marea Neagră, este Turcia – iar România are deja două contracte în derulare cu această țară, pentru achiziția dronelor Bayraktar și a vehiculelor de transport Cobra II.
De asemenea, trebuie continuată colaborarea cu Franța, care coordonează grupul de luptă NATO din România și este responsabilă de securitatea zonei sud-est europene.
The post Rusia și Ucraina nu se înțeleg privind un armistițiu. Care va fi rolul noului Președinte al României în contextul războiului din Ucraina appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Jipa Florin
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.



