Peste un milion de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei, potrivit datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, cele mai răspândite prenume fiind Andrei și Andreea.
Ziua de 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, reprezintă un motiv de bucurie pentru miile de români care poartă nume derivate din Andrei, transmite Direcția pentru Evidența Persoanelor.
Instituția a publicat situația statistică pentru anul 2025, evidențiind câte persoane își sărbătoresc onomastica.
Potrivit datelor oficiale, prenumele Andrei rămâne unul dintre cele mai populare din România, fiind purtat de 515.905 persoane.
Alte forme masculine foarte răspândite sunt Andras (10.906 persoane), Andreas (11.642), Andi (3.274) și Endre (2.998). În total, zeci de variante ale prenumelui sunt întâlnite în registrele populației, de la Andrew și Andrey până la forme rare precum Ondras, Andrușcă sau Andrusa.
În rândul femeilor, prenumele Andreea domină detașat, fiind purtat de 349.447 de persoane.
Urmează Andra (32.235), Andrea (24.927), Andrada (21.724), Andreia (7.937) și alte variante mai puțin frecvente precum Deea sau Deia.
Articolul Sfântul Andrei: Mai bine de 1 milion de români își sărbătoresc astăzi onomastica apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
