- Industria globală a armamentului e pe plus, în ciuda pandemiei.
- SUA, China și UK sunt țările care au vândut de cei mai mulți bani.
- România a cheltuit 8 miliarde de euro în ultimii cinci ani pe armament.
Pandemia a gripat aproape toate sectoarele, dar industria armamamentului are antivirus bun.
În 2020, economia mondială a scăzut cu 3%, însă vânzările de arme și servicii militare au crescut cu 1,9%. A fost al șaselea an consecutiv de majorare. Marile companii au obținut 531 de miliarde de dolari, iar jumătate din sumă a mers către producătorii americani. Următoarele țări în top sunt China și Marea Britanie.
Florin Jipa, de la Monitorul Apărării, a explicat pentru Aleph News, la ȘTIU, cum sunt făcute investițiile în România.
„Singura strategie care a funcționat în România a fost strategia înarmărilor. Toate aceste contracte s-au făcut fără compensații financiare. Industria națională de apărare a mers tot timpul în pierdere, inclusiv anul acesta, companiile sunt în pierdere, în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale are peste 1 miliard de euro de investit în apărare, însă aceste contracte nu s-au făcut cu o strategie”, a spus Florin Jipa.
În România, se fac cinci ani de investiții majore. Ministerul Apărării a cheltuit 8 miliarde pe rachete Patriot și Himars, avioane F-16 și transportoare blindate. Dar soldații trag în continuare cu vechile Kalașnikovuri, iar elicopterele de atac lipsesc cu desăvârșire.
The post Sus racheta! Industria globală a armamentului este pe plus în ciuda pandemiei. Situația în România appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
