De la injecții cu ADN din spermă de somon până la măști faciale din excremente de păsări, industria beauty pare să exploreze teritorii din ce în ce mai neobișnuite. Promovate intens pe rețelele sociale și susținute de celebrități, aceste terapii ridică însă o întrebare: chiar funcționează?
În Coreea de Sud, una dintre cele mai populare proceduri presupune injectarea în piele a unor fragmente purificate de ADN din spermă de somon.
„Scopul nu este volumul, ca în cazul fillerelor, ci biostimularea, adică susținerea unui mediu dermic sănătos și a regenerării”, explică medicul estetician Kyu-Ho Yi.
Deși ideea poate părea neobișnuită, originea procedurii se află în medicina regenerativă, unde astfel de substanțe au fost studiate pentru vindecarea rănilor. Unele cercetări sugerează că aceste tratamente pot îmbunătăți hidratarea pielii și pot reduce liniile fine, însă dovezile rămân limitate.
„S-a demonstrat că pot îmbunătăți textura, elasticitatea și ridurile, dar nu este clar cum a apărut inițial această utilizare în cosmetică”, spune dermatologul Joshua Zeichner.
Practici vechi, reinterpretate
Istoria arată că tratamentele neobișnuite nu sunt de azi. Cleopatra ar fi făcut băi în lapte de măgăriță, iar în Asia, pasta thanaka este folosită de secole pentru protecția pielii. Interesant este că unele ingrediente tradiționale, precum turmericul sau algele, sunt astăzi validate științific pentru efectele lor antiinflamatoare, notează BBC.
Un exemplu modern este „Geisha Facial”, o procedură care folosește excremente de privighetoare tratate și purificate. Acestea conțin uree și aminoacizi, substanțe utilizate și în cosmeticele actuale pentru hidratare și exfoliere.
Totuși, Zeichner avertizează: „Nu ar trebui să iei pur și simplu excremente de pe stradă și să le aplici pe față.”
Nu toate tendințele sunt susținute de cercetări. Așa-numitele „măști cu sânge menstrual”, promovate pe TikTok, sunt privite cu scepticism de specialiști.
„Niciun medic nu ar recomanda așa ceva. Este mai degrabă un trend bazat pe șoc și dorința de vizualizări”, spune cercetătoarea Beibei Du-Harpur.
În schimb, tratamentele cu plasmă bogată în trombocite (PRP), cunoscute și ca „vampire facial”, au un fundament medical mai solid. Acestea folosesc propriul sânge al pacientului pentru a stimula regenerarea pielii, însă rezultatele variază de la persoană la persoană.
Viitorul skincare-ului
Cercetările actuale se concentrează pe direcții precum suplimentele de colagen și echilibrul microbiomului pielii. Totuși, specialiștii subliniază că multe dintre aceste inovații sunt încă în fază incipientă.
În final, întrebarea rămâne deschisă: „Oferă aceste tratamente rezultate mai bune decât produsele clasice? Este încă o necunoscută”, spune Zeichner.
Până la răspunsuri, experții recomandă o rutină simplă și constantă: protecție solară, hidratare și ingrediente testate precum retinolul.
Vă mai recomandăm să citiți și:
De ce social media te face să crezi că ceilalți au vieți mai reușite?
Ce se întâmplă cu studenții care folosesc social media mai mult de 16 ore pe săptămână?
Consumul de știri pe social media și prețul plătit de mintea noastră
Ce este „patul-cartof”, viral în social media și de ce poate afecta somnul?
Articolul Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
