- Un hectar de teren arabil costa în România aproximativ 10.000 de euro în 2020
- În Olanda, cel mai scump teren arabil a ajuns aproape la 70.000 de euro
- Terenul arabil este cel mai ieftin în Croația
Un hectar de teren arabil costa în România aproximativ 10.000 de euro în 2020, potrivit Eurostat. Terenul arabil cel mai ieftin este în Croaţia. Cel mai scump teren arabil, a fost, în schimb, în Olanda, unde a ajuns la aproape 70.000 de euro.
România are un preţ pentru terenului agricol mai mare ca multe ţări mai dezvoltate, cum ar fi Franţa, potrivit unui studiu Eurostat.
În medie, un teren agricol din România costa puţin sub 10.000 de euro în 2020. În coada listei se află Slovacia, Estonia şi Croaţia.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Olanda a înregistrat cel mai mare preţ de cumpărare pentru un hectar de teren arabil din UE, în medie 69.632 de euro.
Terenul arabil este cel mai ieftin în Croaţia, un hectar costând în medie 3.440 de euro. La nivel regional, un hectar de teren arabil a costat cel mai puţin în regiunea de sud-vest (Yugozapaden) a Bulgariei (o medie de 2.051 de euro)
Nivelul preţurilor terenurilor a fost influenţat de o serie de factori, fie că sunt naţionali (legi), regionali (clima) şi factori de productivitate (calitatea solului, panta, drenaj şi aşa mai departe), precum şi cererea şi oferta.
De asemenea, cumpărarea de teren arabil irigabil a fost mai scumpă decât terenul arabil neirigabil în aproape toate regiunile.
The post Un hectar de teren costă mai mult în România faţă de Franţa sau Ungaria. Iată ce arată datele Eurostat appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
