Cercetătorii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie și Universitatea Ochanomizu din Japonia au cerut unui număr de 65 de experți în inteligență artificială (AI) să prezică gradul de automatizare a sarcinilor casnice obișnuite în următoarea decadă. Analiza este publicată în revista PLOS ONE.
Experții au prezis că cel mai probabil, cumpărăturile pentru mâncare vor fi cel mai mult automatizate, în timp ce îngrijirea tinerilor sau a bătrânilor va fi cel mai puțin probabil să fie afectată de inteligența artificială.
Oamenii de știință au vrut să afle ce impact ar putea avea roboții asupra muncii casnice neplătite: „Dacă roboții ne vor lua locurile de muncă, vor scoate măcar și gunoiul în locul nostru?”, s-au întrebat aceștia.
Roboții „pentru sarcini casnice”, cum ar fi roboții aspiratori, „au devenit cei mai produși și vânduți roboți din lume”, au observat cercetătorii.
Echipa le-a cerut unor 29 de experți în inteligență artificială din Marea Britanie și 36 de experți în inteligență artificială din Japonia să-și exprime previziunile cu privire la roboții din gospodării.
Cercetătorii au constatat că bărbații britanici au avut tendința de a fi mai optimiști în ceea ce privește automatizarea domestică, în comparație cu omologii lor de sex feminin, situație inversă în Japonia. Însă sarcinile pe care experții credeau că le-ar putea îndeplini automatizarea au variat:
„Se preconizează că doar 28% din munca de îngrijire, inclusiv activități precum învățarea copilului, însoțirea copilului sau îngrijirea unui membru mai în vârstă al familiei, vor fi automatizate”, a declarat Dr. Lulu Shi, cercetător postdoctoral, Oxford Internet Institute, pentru BBC.
Pe de altă parte, se așteaptă ca tehnologia să reducă cu 60% timpul pe care îl petrecem la cumpărături, au spus experții.
Grupul de experți a estimat că, în medie, 39% din timpul pe care oamenii îl petrec în prezent pentru o anumită sarcină domestică neremunerată ar putea fi automatizat în următorii zece ani; 27% ar putea fi automatizată în cinci ani, de exemplu cumpărăturile pentru produse non-alimentare, împăturirea și călcatul hainelor, gătitul, curățarea casei sau grădinărit.
Cea mai puțin automatizabilă sarcină a fost îngrijirea fizică a copiilor, cu 21%. În general, oamenii de știința estimează că munca de îngrijire va fi mai greu de automatizat, cu o estimare medie de 28% în zece ani, în timp ce treburile casnice au fost considerate mai ușor de automatizat, cu 44% dintre răspunsuri.
Aceste diferențe între tipurile de sarcini sunt, în linii mari, în concordanță cu literatura de specialitate privind munca remunerată. Economiștii au susținut de mult timp că munca „de rutină” este mai susceptibilă la automatizare decât cea care implică mai puțină rutină; sarcinile complexe de rezolvare a problemelor și de comunicare au fost identificate ca fiind deosebit de rezistente la automatizare.
Ekaterina Hertog, profesor asociat în AI și Societate la Universitatea Oxford și unul dintre autorii studiului, face o paralelă cu optimismul care a înconjurat mult timp mașinile care se conduc singure: „Promisiunea mașinilor care se conduc singure, de a fi pe străzi, de a înlocui taxiurile, există, cred, de zeci de ani – și totuși, nu am reușit să facem roboții să funcționeze bine, sau aceste mașini care se conduc singure să navigheze în mediul imprevizibil al străzilor noastre. Casele sunt similare în acest sens”.
Dr. Kate Devlin, lector în domeniul inteligenței artificiale și al societății la King’s College din Londra – care nu a fost implicată în studiu – sugerează că tehnologia are mai degrabă șanse să ajute oamenii, decât să îi înlocuiască: „Este dificil și costisitor să faci un robot care să poată îndeplini sarcini multiple sau generale. În schimb, este mai ușor și mai util să creăm tehnologii de asistență care să ne ajute, mai degrabă decât să ne înlocuiască”, a spus ea.
Cercetarea sugerează că automatizarea treburilor casnice ar putea elibera mult timp petrecut pentru a face munci domestice neplătite. În Regatul Unit, bărbații de vârstă activă fac aproximativ jumătate din această muncă neplătită față de femeile de vârstă activă, în timp ce în Japonia bărbații fac mai puțin de o cincime.
Prof. Hertog susține că povara disproporționată a muncii casnice asupra femeilor are un efect negativ asupra veniturilor, economiilor și pensiilor femeilor. Prin urmare, creșterea automatizării ar putea duce la o mai mare egalitate de gen, spun cercetătorii.
Cu toate acestea, tehnologia poate fi costisitoare. Dacă sistemele care ajută la efectuarea treburilor casnice sunt accesibile doar pentru o parte a societății, „acest lucru va duce la o creștere a inegalității în ceea ce privește timpul liber”, a declarat profesorul Hertog.
Ea a mai spus că societatea trebuie să fie conștientă de problemele ridicate de casele pline de automatizări inteligente, „unde un echivalent al lui Alexa este capabil să asculte și să înregistreze ceea ce facem și să raporteze”.
„Nu cred că noi, ca societate, suntem pregătiți să gestionăm acest asalt în masă asupra vieții private”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
